Decizia ÎCCJ nr. 24/2018 (HP)Punctul V

V. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 40. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate următoarele decizii, care pot prezenta relevanță în soluționarea sesizării: – Decizia nr. 10 din 11 mai 2015^2 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), prin care, fiind admisă sesizarea, s-a stabilit că „Dispozițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.“; ^2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 25 iunie 2015. ... – Decizia nr. 4.811 din 19 octombrie 2011 (Secția de contencios administrativ și fiscal), în considerentele cărei s-a reținut că: „Într-adevăr, prin art. 7 din Ordinul nr. 568 din 19.07.2010 (…) a fost abrogat Ordinul nr. 245/2008, ambele fiind emise de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, însă abrogarea reprezintă operațiunea juridică în urma căreia actul administrativ cu caracter normativ este lipsit de efectele sale juridice pentru perioada care urmează după data adoptării sau emiterii actului administrativ abrogator. Altfel spus, actul administrativ cu caracter normativ va continua să producă efecte juridice până la data abrogării sale, bucurându-se de prezumția de legalitate până la aceeași dată, în timp ce o cerere de anulare a acestuia urmărește tocmai înlăturarea acelor efecte pentru motive care țin de nerespectarea condițiilor de legalitate a actului, anterioare sau concomitente emiterii sau adoptării.“; ... – Decizia nr. 230 din 23 ianuarie 2008 (Secția de contencios administrativ și fiscal), în considerentele cărei s-a reținut că: „Instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei de obiect invocată de Guvernul României, considerând fără temei legal că actul administrativ contestat în cauză continuă să-și producă efectele și după abrogarea actului normativ de nivel superior în baza căruia a fost emis. Conform normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă. Raportat la aceste prevederi legale se constată că Hotărârea Guvernului nr. 867/2003, ca act administrativ subsecvent Legii nr. 318/2003 a energiei electrice, nu mai poate produce efecte după abrogarea legii în temeiul căreia a fost emisă“. ... ... 41. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, toate curțile de apel au comunicat că nu au identificat jurisprudență referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, câteva instanțe transmițând puncte de vedere sau simple opinii, din analiza cărora se desprind următoarele orientări: ... A. Abrogarea unei norme legale ce prevede un drept în favoarea unei categorii de persoane determină încetarea efectelor actului administrativ cu caracter individual emis în baza respectivei norme legale abrogate, nefiind necesară anularea sau revocarea expresă a actului administrativ individual. 42. Și-au exprimat opinia în acest sens următoarele instanțe: Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ, Tribunalul Covasna, Tribunalul Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Bihor, Tribunalul Dâmbovița și Tribunalul Suceava. ... 43. S-a susținut în sprijinul acestei opinii că, în cazul în care se abrogă norma legală ce a stat la baza emiterii actului administrativ cu caracter individual, la data intrării în vigoare a actului de abrogare încetează a mai exista temeiul legal al emiterii actului administrativ; în consecință, de la momentul intrării în vigoare a actului de abrogare, încetează, ca urmare a ieșirii din vigoare a actului de reglementare ce a vizat norma legală, nu numai efectele acestui act, ci și efectele actului administrativ individual ce prevedea un drept în favoarea unei categorii de persoane determinate, întrucât a încetat temeiul juridic primar, adică norma legală. ... 44. În această situație nu mai este necesară emiterea unui act administrativ individual de revocare, întrucât efectele acestuia au încetat odată cu abrogarea normei legale care a stat la baza emiterii actului administrativ respectiv. ... ... B. Efectele pe care actele administrative individuale le-au produs în perioada de activitate nu sunt înlăturate prin evenimentul legislativ al abrogării normei legale în temeiul căreia au fost emise, astfel că actele administrative individuale continuă să își producă efectele de la momentul emiterii acestora, în sensul recunoașterii dreptului acordat persoanei îndreptățite. 45. Și-au exprimat opinia în acest sens următoarele instanțe: Curtea de Apel București, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Giurgiu și Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 46. S-a susținut în sprijinul acestei opinii că un act administrativ emis în condițiile legii și neatacat trebuie să își producă efectele și nu poate fi lipsit de conținut decât prin anularea sau modificarea acestuia de către organele competente, în principal o instanță de judecată (dacă actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice) ori autoritatea publică emitentă (în caz contrar). ... 47. S-a arătat că abrogarea unei norme legale nu poate avea ca efect anularea de drept a actului administrativ individual emis în temeiul acesteia, întrucât legea civilă, în principiu, dispune numai pentru viitor și nu retroactivează, situație în care nu se poate condiționa acordarea unor drepturi câștigate de modificarea în timp a unei norme legale. ... 48. De asemenea s-a susținut că examinarea legalității actului administrativ presupune raportarea la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii sale, neprezentând relevanță faptul că norma legală respectivă a fost abrogată ulterior. ... 49. A fost invocată, ca un argument în plus, Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011^3 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. ^3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. ... ... C. Într-o altă opinie, exprimată de Secția I civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Curții de Apel Craiova și de Tribunalul Ilfov, s-a susținut că, în lipsa indicării unui text de lege ale cărui interpretare și aplicare sunt susceptibile să creeze practică neunitară, chestiunea de drept invocată are un vădit caracter general, ce poate viza situații juridice practice multiple și diferite, sesizarea nu este aptă a primi o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ...