Decizia CCR nr. 31/2025Punctul 18

18. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 81 alin. (1) lit. d) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 100/2016, Curtea constată că este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare. În acest sens, Curtea reține că prevederile art. 81 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 100/2016 instituie regula potrivit căreia, în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări sau, după caz, servicii, autoritățile/entitățile contractante exclud acei operatori economici cu privire la care au suficiente indicii plauzibile pentru a considera că au încheiat acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză. În motivarea excepției se susține, în esență, că se nesocotește prezumția de nevinovăție, întrucât un operator economic va fi exclus de la procedura de atribuire a unui contract de concesiune pentru presupuse conduite anticoncurențiale, dar nu în temeiul unei hotărâri judecătorești sau al unei decizii a Consiliului Concurenței, confirmate prin control judecătoresc, ci pe baza unor simple indicii care să îi contureze autorității contractante bănuiala că operatorul economic în cauză ar fi săvârșit pretinse fapte anticoncurențiale, nedovedite în prealabil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. ...