Decizia CCR nr. 31/2025Punctul 20

20. De asemenea, Curtea reține că prezumția de nevinovăție este consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituție, precum și de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele prevederi referindu-se în mod expres la domeniul penal, protejând persoanele acuzate de săvârșirea unei infracțiuni de consecințele negative, pe plan procesual, dar și social, pe care o acuzație de natură penală le poate atrage. Astfel, din perspectivă procesuală, respectarea prezumției de nevinovăție reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, care implică asigurarea unui complex de garanții care să concure la evitarea riscului soluționării procesului prin prisma ideii preconcepute a existenței vinovăției persoanei acuzate. Pe plan social, prezumția de nevinovăție apără valori indispensabile ființei umane, precum demnitatea, imaginea, viața intimă familială și privată a persoanei cu privire la care se desfășoară o investigație de natură penală. ...