Decizia ÎCCJ nr. 26/2017 (RIL)Punctul 5

5. Opinia Direcției legislație, studii documentare și informatică juridică a Înaltei Curți de Casație și Justiție La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, Direcția legislație, studii documentare și informatică juridică a comunicat un punct de vedere, raliindu-se opiniei exprimate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală, Fondul de garantare a asiguraților nu are calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal, argumentând suplimentar că, prin Decizia nr. 1/2016, Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că, „în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitatea de parte responsabilă civilmente și are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracțiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare și prin dispozițiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă“. Prin aceeași decizie pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală calitatea de parte responsabilă civilmente îi este atribuită societății de asigurare, indiferent dacă societatea de asigurare se află sau nu se află în procedura falimentului. Nici dispozițiile Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și nici cele ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență nu prevăd calitatea de parte responsabilă civilmente a Fondului de garantare a asiguraților. În absența unei astfel de dispoziții legale, în condițiile în care societatea de asigurare are calitatea de parte responsabilă civilmente, iar deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia nu are ca efect încetarea calității de subiect de drept, nu există niciun temei legal în baza căruia calitatea de parte responsabilă civilmente a societății de asigurare să îi fie transferată Fondului de garantare a asiguraților sau în baza căruia Fondul de garantare a asiguraților să fie introdus în procesul penal, ca a doua parte responsabilă civilmente. Dimpotrivă, dispozițiile legale care prevăd suspendarea de drept a acțiunilor judiciare, inclusiv a acțiunii civile exercitate în procesul penal, ca efect al deschiderii procedurii falimentului, exclud soluția introducerii Fondului de garantare a asiguraților în calitate de parte responsabilă civilmente în procesul penal. Existența unei societăți de asigurare, care are calitatea de parte responsabilă civilmente și calitatea de subiect de drept, constituie un element care nu permite adoptarea soluției pronunțate prin Decizia nr. 3/2010 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - conform căreia, în procesul penal, Fondul de protecție a victimelor străzii (preluat de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România) are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate -, întrucât Decizia nr. 3/2010 privește ipoteza în care nu există o societatea de asigurare, ca parte responsabilă civilmente și ca subiect de drept, vehiculele nefiind asigurate. În cazul Fondului de garantare a asiguraților există o societate de asigurare care are calitatea de parte responsabilă civilmente și calitatea de subiect de drept, împotriva căreia s-a dispus deschiderea procedurii falimentului. Fondul de garantare a asiguraților asigură efectuarea plății despăgubirilor către creditorii de asigurări în cadrul unei proceduri necontencioase [persoana păgubită în cazul asigurării de răspundere civilă, care are calitatea de parte civilă în procesul penal, fiind inclusă în sfera noțiunii de creditor de asigurări, potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) pct. (iii) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților]. Atât potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, cât și potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, raporturile dintre creditorii de asigurări și Fondul de garantare a asiguraților se derulează în cadrul procedurii speciale reglementate în cap. III din Legea nr. 213/2015, iar nu în cadrul procesului penal. În acest sens, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și cu dispozițiile art. 266 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului pronunțate împotriva unui asigurător, Fondul de garantare a asiguraților este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări. A admite că Fondul de garantare a asiguraților are calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal și că se impune introducerea sa în procesul penal în această calitate, în condițiile în care hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a acțiunilor judiciare, înseamnă a admite că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și ale art. 266 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență devin inaplicabile, întrucât, dobândind calitatea de parte responsabilă civilmente, Fondul de garantare a asiguraților nu ar fi „în drept să efectueze plăți“ creditorilor de asigurări (părți civile în procesul penal) anterior rezolvării acțiunii civile în procesul penal, acțiune suspendată în baza art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014. În reglementarea procedurii prevăzute în Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, corelată cu dispozițiile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, legiuitorul a pornit de la premisa că Fondul de garantare a asiguraților nu are calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal și, neavând această calitate, este „în drept să efectueze plăți“ creditorilor de asigurări (părți civile în procesul penal) anterior finalizării procesului penal. În concepția Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, reflectată în dispozițiile art. 2 alin. (1) , Fondul de garantare a asiguraților, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, are ca scop protejarea creditorilor de asigurări de consecințele insolvenței unui asigurător. Protecția creditorilor de asigurări, inclusiv a persoanei păgubite care are calitatea de parte civilă în procesul penal, se realizează printr-un mecanism ce permite plata despăgubirilor de către Fondul de garantare a asiguraților în limita plafonului de garantare, anterior finalizării procesului penal și independent de suspendarea de drept a acțiunilor judiciare prin efectul hotărârii de deschidere a procedurii falimentului. (Acest mecanism permite creditorului de asigurări, în temeiul art. 17 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, să urmeze separat și procedura de faliment a asigurătorului prevăzută în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, inclusiv pentru suma cuvenită care depășește plafonul de garantare.) Protecția creditorilor de asigurări se realizează prin plata imediată a despăgubirilor - necondiționată de finalizarea procesului penal sau a procedurii falimentului - din disponibilitățile Fondului de garantare a asiguraților. Celeritatea în plata despăgubirilor și inexistența obligației de a parcurge un proces judiciar constituie elementele centrale ale mecanismului de protecție a creditorilor de asigurări instituit prin Legea nr. 213/2015 și prin constituirea Fondului de garantare a asiguraților. (Așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 213/2015, rolul Fondului pe piața asigurărilor este acela de a crea un impact pozitiv asupra întăririi încrederii „consumatorului“ de asigurări, iar protecția oferită de o schemă de garantare va fi mult mai flexibilă și mai rapidă decât cea oferită în cadrul procedurii de faliment, asiguratul putând obține mai repede și mai sigur despăgubirea.) Introducerea Fondului de garantare a asiguraților în procesul penal, în calitate de parte responsabilă civilmente, în contextul în care acțiunea civilă se suspendă de drept prin efectul hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, anulează tocmai elementele centrale ale mecanismului de protecție reglementat în Legea nr. 213/2015 - plata cu celeritate a despăgubirilor și inexistența obligației de a parcurge un proces judiciar. Or, dispozițiile legale privind calitatea de parte responsabilă civilmente nu pot fi interpretate într-un sens care ar conduce la imposibilitatea realizării scopului Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților. ...