Decizia ÎCCJ nr. 76/2017 (HP)Punctul V

V. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 25. Curtea de Apel Iași - Secția civilă, învestită cu soluționarea apelului, a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: a) de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 113 lit. A alin. (1) lit. b) din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006, respectiv neîndeplinirea formalității publicării în Buletinul electronic al Autorității de Supraveghere Financiară a convocatorului unei adunări generale a acționarilor societății admise la tranzacționare pe Piața Rasdaq reprezintă o cauză de nulitate absolută sau de nulitate relativă a hotărârii Adunării Generale a Acționarilor adoptate în aceste condiții, depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât s-a invocat de către pârâtul B excepția tardivității cererii de chemare în judecată, excepție admisă de prima instanță; ... b) problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. Referitor la această chestiune, în doctrină s-a exprimat opinia potrivit căreia prin chestiune de drept nouă urmează să se aibă în vedere „...acea problemă de interpretare și aplicare a unei dispoziții legale asupra căreia instanța nu a mai statuat (recurs în interesul legii sau recurs în casație) și care nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, însă a cărei lămurire de către Înalta Curte de Casație si Justiție este absolut necesară, întrucât, de acest aviz, al instanței supreme depinde soluționarea pe fond a cauzei respective. Astfel, există posibilitatea ca respectiva chestiune de drept să fi apărut deja în practica instanțelor și să fi fost soluționată diferit, câtă vreme cu privire la aceasta nu a fost introdus un recurs în interesul legii“. Există jurisprudență în această materie, însă este anterioară dispozițiilor Codului civil, ce instituie prin art. 1.252 o prezumție de nulitate relativă, iar, în acest context nou, există o îndoială reală cu privire la posibilitatea de a aplica această jurisprudență și asupra interpretării corecte ce trebuie dată normei de drept în cauză. ... c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data de 16 decembrie 2016. ... ... ...