Decizia ÎCCJ nr. 70/2017 (HP)Punctul III

III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 6. Prin Încheierea de sesizare din 20 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.412/118/2016, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, reținând următoarele aspecte: ... 7. În primul rând, instanța de trimitere a argumentat pe larg caracterul dificil al chestiunii de drept, arătând că speța evidențiază diferența de tratament juridic, din perspectiva luării în considerare la stabilirea vechimii în funcția de judecător sau de procuror a perioadei în care beneficiarul pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat, între persoanele care au exercitat această din urmă profesie înaintea acordării pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 din Legea nr. 303/2004 și cele care au exercitat-o ulterior. ... 8. La o primă examinare a alin. (1) și (2) ale acestui articol, s-a subliniat că se poate ajunge la concluzia că vechimea în funcția de judecător sau procuror, care constituie condiția esențială a acordării pensiei de serviciu, este numai aceea înregistrată până la data acordării pensiei de serviciu, ceea ce înseamnă că ea poate cuprinde numai vechimea în profesia de avocat anterioară numirii în funcția de judecător sau procuror. ... 9. În sprijinul acestei soluții se poate reține că, potrivit textelor citate, de pensia de serviciu beneficiază „judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi“, deci nu și avocații care au exercitat în trecut profesia de judecător. S-ar putea reține, așadar, de vreme ce pensia de serviciu se poate acorda doar persoanelor având funcțiile sus-menționate, că acestea trebuie să exercite efectiv aceste funcții la data acordării pensiei. ... 10. În continuare, s-a mai evidențiat că se poate observa că art. 82 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004, referitor la asimilarea unor profesii printre care și cea de avocat, se aplică cu ocazia acordării pensiei și, întrucât la această dată persoana în cauză exercită efectiv una dintre profesiile enumerate la teza întâi, vechimea în profesia de avocat care se ia în considerare nu poate fi decât anterioară numirii în funcțiile respective, în speță cea de procuror. ... 11. În acest sens stă și justificarea diferenței de tratament juridic între magistrații care au exercitat profesia de avocat înainte de a fi devenit magistrați și cei care au exercitat-o ulterior, în sensul că legiuitorul a urmărit prin art. 82 din Legea nr. 303/2004 să consolideze statutul judecătorilor și procurorilor (aflați în funcție), oferindu-le perspectiva obținerii unei pensii de serviciu în scopul garantării independenței și imparțialității lor, fundament al statului de drept, ceea ce corespunde, în esență, unei măsuri de asigurare a unui înalt nivel de calitate în exercitarea acestor profesii. Din această perspectivă, prestarea după data eliberării din funcție a profesiei de avocat pare a nu mai răspunde acestui obiectiv. ... 12. În această ordine de idei, instanța de trimitere a arătat că pensia de serviciu, fiind privită ca un beneficiu al magistraților în funcție, ar putea justifica soluția că o persoană care a exercitat profesia de avocat timp de 19 ani și apoi pe cea de procuror timp de 6 ani are dreptul la pensie de serviciu, în vreme ce o persoană care a exercitat profesia de magistrat timp de 19 ani și apoi pe cea de avocat timp de 6 ani nu are acest drept, iar art. 82 din Legea nr. 303/2004 susține pe deplin această interpretare. ... 13. Curtea de apel a arătat însă că argumentația de mai sus, bazată pe obiectivul urmărit de legiuitor prin instituirea pensiei de serviciu, nu se prezintă la fel de convingător în ceea ce privește situația magistraților care beneficiază deja de pensie de serviciu, pentru stabilirea cuantumului acesteia. Odată ce obiectivul urmărit de legiuitor pe parcursul carierei magistratului a fost atins, acesta obținând în contraprestație pensia de serviciu, singura problemă rămasă în discuție rămâne determinarea cuantumului ei. ... 14. S-a argumentat că, așa cum dreptul la acordarea pensiei de serviciu ține de statutul magistratului, la fel și exercitarea în continuare a unei profesii juridice se poate califica drept aparținând aceluiași statut, la fel ca și tratarea în mod egal, sub aspectul stabilirii cuantumului pensiei de serviciu, a tuturor beneficiarilor acestei pensii care au exercitat profesii asimilate, adică fie înainte, fie după ce au fost magistrați. Altfel spus, strict în ceea ce privește determinarea cuantumului pensiei de serviciu, vechimea în magistratură se determină prin adiționarea perioadelor în care beneficiarii au exercitat profesii asimilate, precum cea de avocat, fiind greu de explicat de ce perioadele astfel adiționate sunt numai cele anterioare exercitării funcției de magistrat, respectiv cu ce este mai meritorie activitatea unui magistrat care a lucrat 5 ani ca avocat și apoi 25 de ani ca procuror în comparație cu cea a altui magistrat, care a lucrat 25 de ani ca procuror și apoi 5 ani ca avocat. ... 15. S-a concluzionat astfel că este necesară examinarea de ansamblu a consecințelor asimilării unor profesii cu cele prevăzute la art. 82 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Legea nr. 303/2004, din perspectiva situațiilor de fapt previzibile cărora o soluție de principiu le va fi aplicabilă, pornind de la ideea, legată de obiectivul unității practicii judiciare, că o soluție individuală trebuie să fie integrată celei de principiu. ... 16. Interpretarea voinței legiuitorului în privința chestiunii de drept ridicate devine, în opinia instanței de trimitere, cu atât mai dificilă în contextul de ansamblu rezultat din luarea în considerare și a art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, care permite acordarea pensiei de serviciu persoanelor care au obținut vechimea cerută de alin. (1) sau (3) , chiar dacă, la data pensionării, după împlinirea vârstei de 60 de ani, au altă ocupație. Așa fiind, o persoană care a lucrat ca procuror timp de 25 de ani și nu solicită acordarea pensiei de serviciu potrivit art. 82 alin. (2) , dar este eliberată din funcție din motive neimputabile și exercită în continuare profesia de avocat până la împlinirea vârstei de 60 de ani, poate obține pensie de serviciu. ... 17. Într-o asemenea situație, dreptul la pensia de serviciu fiind incontestabil prevăzut de lege, se pune problema, de asemenea, pentru determinarea cuantumului acesteia, a luării în calcul a perioadei lucrate ca avocat după data eliberării din funcție. ... 18. Legea nr. 303/2004 nu prevede posibilitatea recalculării pensiei de serviciu prin luarea în calcul a unei vechimi ulterioare eliberării din funcție, dar nici nu o interzice, astfel că sunt aplicabile prevederile generale ale art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010). ... 19. Cel puțin în situația în care, după data eliberării din funcție și obținerea pensiei de serviciu, persoana în cauză exercită una dintre profesiile prevăzute de art. 82 alin. (1) și art. 82 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 303/2004 (de exemplu, este numită din nou magistrat), nu ar exista niciun argument împotriva luării în considerare a perioadei ulterior intrate în calculul vechimii în magistratură, neputând-se accepta ca o perioadă lucrată în funcția de magistrat să nu poată fi luată în considerare la stabilirea vechimii în magistratură. ... 20. Atâta vreme cât această vechime poate face obiectul unei recalculări ca urmare a exercitării din nou, după data eliberării din funcția de magistrat și obținerea pensiei de serviciu, a profesiei de magistrat, fără a se pune problema acordării unei alte pensii de serviciu, instanța de trimitere a afirmat că se poate susține și recalcularea în cazul exercitării profesiilor prevăzute la art. 82 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004, de vreme ce legea nu face o asemenea distincție. ... 21. Instanța de sesizare a evocat, ca exemplu de principiu, cazul în care, după data eliberării din funcția de magistrat, persoana în cauză a lucrat ca avocat și apoi din nou ca magistrat. În acest caz s-ar putea pune problema, cu ocazia recalculării pensiei de serviciu, a luării în calcul a vechimii în profesia de avocat, de vreme ce aceasta a fost înregistrată anterior ultimei eliberări din funcția de magistrat, chiar dacă vechimea în profesia de avocat a fost înregistrată după data acordării pensiei de serviciu. Or, în acest context, ar fi greu de susținut că pensia astfel recalculată ar putea fi, prin refuzul luării în calcul a vechimii în profesia de avocat, mai mică decât dacă cel în cauză ar fi solicitat, cu ocazia respectivă, chiar acordarea pensiei de serviciu, întrucât nu o solicitase anterior, deși avea acest drept. ... 22. Așadar, atâta vreme cât există un caz în care vechimea în funcția de avocat poate sta la baza recalculării pensiei de serviciu, chiar dacă a fost înregistrată ulterior acordării acesteia, este dificilă fundamentarea diferenței de tratament în privința vechimii în profesia de avocat neurmată de exercitarea funcției de magistrat. ... 23. Art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004), prevede că „Recalcularea pensiilor de serviciu în condițiile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se face la cererea persoanei îndreptățite.“ ... 24. Art. 95 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000) prevedea că „Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minimum 12 luni.“ ... 25. Ca urmare a abrogării Legii nr. 19/2000 prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, începând de la 1 ianuarie 2011, trimiterea art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 se interpretează ca vizând textul care reglementează aceeași instituție juridică din legea aflată în vigoare, adică art. 107 alin. (4) și (5) din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora: „(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condițiile legii. (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.“ ... 26. Așadar, art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 prevede expres, prin trimiterea la normele generale care reglementează pensia pentru limită de vârstă [natură juridică proprie și pensiei de serviciu, potrivit art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004], posibilitatea recalculării pensiei de serviciu prin luarea în considerare a perioadelor lucrate ulterior acordării pensiei de serviciu. ... 27. Dacă aceste perioade lucrate ulterior pot fi numai în profesiile enunțate de art. 82 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Legea nr. 303/2004 sau pot fi și în profesiile menționate la art. 82 alin. (2) teza a doua nu este prevăzut expres de către legiuitor, astfel încât analiza corelată a prevederilor legale, în contextul dificultății de pătrundere a obiectivului urmărit de legiuitor prin asimilarea vechimii în anumite profesii la vechimea în funcția de magistrat, ar putea determina soluții diferite din partea instanțelor judecătorești. ... 28. Instanța de trimitere a mai reținut că problema de drept semnalată nu a făcut obiectul unui recurs în interesul legii sau al unei hotărâri prealabile și nici nu face obiectul unor astfel de sesizări aflate în curs de soluționare. ... 29. S-a apreciat că suntem în prezența unei chestiuni de drept noi, întrucât în practica judiciară nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară sau neunitară. ... 30. În contextul oferit de procedura dezlegării unor chestiuni de drept, intră în atribuțiile instanțelor de ultim grad să identifice problemele de drept care, din cauza neclarității ori necorelării prevederilor legale care generează dificultăți inerente în interpretare, pot conduce la pronunțarea unor soluții diferite de către instanțele de judecată. Prin sesizarea instanței supreme în vederea dezlegării unor asemenea chestiuni de drept se asigură obiectivul urmărit prin art. 519-521 din Codul de procedură civilă, respectiv prevenirea apariției unei jurisprudențe neunitare. ... ...