Decizia ÎCCJ nr. 16/2017 (RIL)Punctul VIII

VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 11. Procurorul general a apreciat că orientarea jurisprudențială potrivit căreia aceste cauze sunt de natură civilă, iar competența materială de soluționare revine instanțelor civile este în litera și spiritul legii. ... 12. În argumentarea acestui punct de vedere a arătat că legile electorale care fac obiectul de studiu al prezentului recurs în interesul legii conțin o multitudine de dispoziții derogatorii de la dreptul comun, al atacării în contencios administrativ a actelor emise de structurile electorale, printre care și competența de soluționare a contestațiilor privind candidaturile locale și parlamentare, ce aparține secției civile a tribunalului în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. ... 13. Din întreaga legislație cu incidență în materie electorală, într-un singur loc se prevede expres competența instanței de contencios administrativ, și anume în dispozițiile art. 31^1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 215/2001), conform cărora hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor de consilieri locali poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare. ... 14. O altă referire, chiar și numai implicită, la instanța de contencios administrativ este prevăzută în dispozițiile art. 89 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, conform cărora contestația privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare dispuse de Autoritatea Electorală Permanentă se soluționează de către Curtea de Apel București, în termen de două zile de la data înregistrării, iar hotărârea dată este definitivă. ... 15. În acest caz, deși nu se prevede expres competența Secției de contencios administrativ a Curții de Apel București, aceasta rezultă cu prisosință din dispozițiile art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform cărora curțile de apel judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale, și, de asemenea, conform alin. (4) , orice alte cereri date prin lege în competența lor. ... 16. Referirea expresă la o anumită curte de apel, în speță la Curtea de Apel București, nici nu ar fi fost necesară dacă legiuitorul n-ar fi dorit să atribuie acestei instanțe o competență specială în judecarea litigiilor în care este implicată Autoritatea Electorală Permanentă, în considerarea importanței deosebite a actelor emise de această instituție pentru garantarea imparțialității și legalității desfășurării procesului electoral. ... 17. Atunci când legea nu precizează că actele emise de birourile electorale pot fi atacate la instanța de judecată și nu se indică o anumită specializare a acesteia nu înseamnă că ele nu pot fi supuse controlului judecătoresc, ci sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun în materia contenciosului administrativ reprezentat de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În materie electorală și referendară, birourile electorale sunt autorități administrative temporare, cu atribuții jurisdicționale. Procedura administrativă jurisdicțională în fața acestor jurisdicții electorale este facultativă. Actele administrative ale birourilor electorale pot fi atacate în justiție, la instanțele judecătorești speciale de contencios administrativ. ... 18. Un alt element ce „trădează“ natura civilă a competenței instanței abilitate să soluționeze contestațiile la candidaturile în alegerile locale sau parlamentare este dispoziția care prevede că împotriva hotărârilor pronunțate în astfel de cauze se poate declara apel - art. 54 alin. (6) din Legea nr. 115/2015 și art. 59 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 - cale de atac incompatibilă cu o eventuală natură de contencios administrativ a litigiului, pentru care singura cale de atac prevăzută de lege este cea a recursului. ... 19. Actualele legi electorale au preluat, de altfel, dispozițiile corespunzătoare din reglementările anterioare, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare. ... 20. Prevăzând apelul drept cale de atac în materia contestațiilor la candidaturi, legiuitorul a intenționat să atribuie aceste cauze în competența instanțelor civile, apelul fiind, așa cum se știe, străin de materia contenciosului administrativ. ... 21. Pe de altă parte, procedura ordonanței președințiale, după al cărei regim se soluționează cererile în materie electorală, deși în principiu admisibilă în procedura de contencios administrativ, este și ea incompatibilă, de exemplu, în acele situații în care se solicită suspendarea actului administrativ, întrucât în acest domeniu există reglementări cu caracter derogatoriu prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, ceea ce împiedică urmarea procedurii de drept comun prevăzute de Codul de procedură civilă. ... 22. Nu în ultimul rând, trebuie amintit că există și situații când legiuitorul a înțeles să atribuie instanței civile competența exercitării controlului judecătoresc asupra actelor administrative emise de autorități publice, prevăzând în mod expres acest lucru. ... 23. În concluzie, în aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 și art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, instanța competentă să soluționeze contestațiile privind candidaturile la alegerile locale și parlamentare este secția civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. ... ...