Decizia ÎCCJ nr. 55/2017 (HP)Punctul VIII

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 03.07.2017 · dosar 444/740/2015
Punctul VIII
VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 37. Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat că nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării și nu a exprimat niciun punct de vedere cu privire la aceasta. ... 38. Din analiza hotărârilor înaintate de Curtea de Apel Bacău a rezultat că scutirea de la plata taxei de timbru se aplică și căii de atac numai în ipoteza în care aceasta este promovată de aceeași parte care a beneficiat de acest regim la fondul cauzei. Opinia magistraților din cadrul Secției I civile a Tribunalului Neamț este în sensul că scutirea operează pe stadiu procesual, astfel încât calea de atac nu este scutită de timbraj. Magistrații din cadrul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Neamț și cei din cadrul judecătoriilor Piatra-Neamț, Roman și Târgu Neamț au opinat că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru calea de atac, reglementată de art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, operează indiferent de partea care formulează calea de atac. Argumentele avute în vedere de judecătorii din cadrul Judecătoriei Piatra-Neamț sunt interpretarea literală a dispozițiilor art. 28, faptul că altă interpretare ar face inaplicabil art. 28 (fiind suficient art. 29 doar pentru scutirea reclamantului), faptul că legea nu distinge după calitatea apelantului, deci nici interpretului nu îi este îngăduit să o facă și, nu în ultimul rând, dreptul părților la un proces echitabil (art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului). La nivelul Secției I civile a Tribunalului Bacău, opinia constantă și unitară este în sensul că de prevederile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 beneficiază în calea de atac doar reclamantul, întrucât scutirea de la plata taxei de timbru este acordată doar beneficiarului acestuia, iar la nivelul Secției a II-a civile și de contencios administrativ și fiscal a aceleiași instanțe, într-o opinie s-a apreciat că dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 operează și în favoarea pârâtului, iar, într-o altă opinie, că, față de sintagma „dacă legea nu prevede altfel ...“, pârâtul care declară o cale de atac nu este scutit de plata taxei judiciare de timbru. Opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Secției civile a Judecătoriei Bacău este în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac, reglementată de art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, operează doar dacă aceasta este formulată de reclamantul care a fost scutit, în primă instanță, de obligația timbrajului. Opinia magistraților din cadrul Judecătoriei Onești este în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac, reglementată de art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, operează indiferent de partea care formulează calea de atac. Punctul de vedere al magistraților din cadrul Judecătoriei Moinești, față de problematica invocată și în raport cu dispozițiile legale incidente, este în sensul că nu este o scutire de taxă cu caracter personal, ci vizează scutirea ca și obiect, motiv pentru care calea de atac este scutită de obligația timbrajului, indiferent de partea care o formulează. ... 39. Curtea de Apel Brașov a comunicat că, la nivelul secției sale civile, nu au fost identificate hotărâri judecătorești relevante în problema de drept ce face obiectul sesizării, însă opinia exprimată din punct de vedere teoretic este că textul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu face nicio distincție, astfel că dacă scutirea vizează obiectul cauzei, este evident că se aplică și apelantului pentru exercitarea căii de atac. La nivelul Secției contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Brașov, după consultarea membrilor secției, a reieșit că practica este unitară în sensul că scutirea de la plata taxei de timbru în recurs operează indiferent dacă recursul este formulat de partea care nu a beneficiat de scutire la fondul cauzei. Tribunalul Covasna a arătat că, în interpretarea dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, trebuie făcută distincție între situația în care acțiunea de fond este scutită în considerarea unor calități ale reclamantului (de exemplu, acțiunile în pretenții introduse de asociațiile de proprietari) și situațiile în care acțiunile de fond sunt scutite pur și simplu (fără vreo condiție referitoare la calitățile reclamantului), în primul caz scutirea din apel operând doar pentru reclamant, nu și pentru pârâtul care formulează apel, iar, în cel de-al doilea caz, scutirea din apel operând pentru ambele părți. Punctul de vedere al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov este în sensul că cererile de apel/recurs sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru în situațiile prevăzute de art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, indiferent de partea care exercită calea de atac. În urma consultării judecătorilor de la Tribunalul Brașov, punctul de vedere exprimat de această instanță este în sensul că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, amplasat înaintea art. 29 (care specifică în mod concret categoriile de acțiuni - scutiri obiective - sau categoriile de persoane - scutiri subiective - care sunt scutite de obligația de plată a taxei judiciare de timbru), reglementează, cu caracter generic, scutirea de plata taxei judiciare de timbru a oricărei cereri pentru exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită de taxă judiciară de timbru, însă doar „dacă legea nu prevede altfel“. Cu titlu de exemplu, dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stabilesc, în mod expres, altfel, în sensul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor și cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la protecția consumatorilor „atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenților economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor“. Aceste dispoziții legale nu reglementează o scutire obiectivă, în considerarea obiectului cererii deduse judecății și care să se aplice indiferent de calitatea persoanei care formulează astfel de acțiuni sau căi de atac, ci reglementează o scutire subiectivă, în considerarea persoanelor care au calitatea de reclamant și operează doar în favoarea acelor persoane fizice și asociații pentru protecția consumatorilor care au calitatea de reclamant împotriva agenților economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor. ... 40. Curtea de Apel București a comunicat că, la nivelul secțiilor sale civile, s-au conturat două opinii în problema de drept ce face obiectul sesizării, fiind înaintată jurisprudență relevantă, și anume: a) Opinia conform căreia scutirea de la plata taxei de timbru prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 operează și atunci când apelul/recursul este formulat de pârât, având în vedere că textul art. 28 din actul normativ anterior menționat nu distinge între persoanele care formulează calea de atac. Întrucât această normă juridică prevede că orice cerere pentru exercitarea căii de atac - deci indiferent de calitatea părții care o exercită - este scutită de plata taxei de timbru atunci când este formulată împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune scutită potrivit legii, rezultă că rațiunea textului este aceea că scutirea operează în considerarea acțiunii, iar nu în considerarea persoanei care exercită calea de atac. Art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu face distincție între persoanele care formulează calea de atac, astfel că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru operează indiferent de partea care o exercită. Această concluzie rezultă și din interpretarea sa în corelație cu art. 29 alin. (1) din același act normativ, care prevede, în mod expres, situațiile în care cererile, respectiv căile de atac, ordinare sau extraordinare, sunt scutite de plata taxei de timbru. Astfel, în cazul în care scutirea se raportează la obiectul cererii, exercitarea căii de atac declarate de oricare dintre părți este, la rândul său, scutită de plata taxei de timbru, în temeiul art. 29 alin. (1) . În situația în care scutirea la fond operează intuituu personae, calea de atac exercitată de partea scutită la fond va beneficia de prevederile art. 29 alin. (1) , în timp ce calea de atac declarată de partea adversă va fi scutită în temeiul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. În concluzie, s-a apreciat că intenția legiuitorului a fost aceea ca o cerere scutită la fond de plata taxei de timbru să continue să fie judecată în căile de atac cu recunoașterea acestui beneficiu în favoarea tuturor părților. De altfel, chiar din expunerea de motive a actului normativ rezultă necesitatea egalizării armelor în cadrul procesului civil, urmărindu-se o echilibrare a raportului dintre părți în ceea ce privește accesul la instanță. ... b) Opinia conform căreia scutirea de la plata taxei de timbru prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 operează numai în favoarea consumatorului, apreciindu-se că intenția legiuitorului este de a proteja drepturile și interesele consumatorilor și este justificată prin prisma unei situații de inferioritate, din perspectivă economică și juridică, a consumatorului față de pârâtul operator economic. În acord cu o practică anterioară, constantă a instanței supreme, scutirile de taxă de timbru aferente acțiunilor și cererilor în justiție pot privi un anume obiect, caz în care scutirile se aplică tuturor părților din proces, numai în ceea ce privește obiectul scutit și, de asemenea, pot privi anumite persoane, caz în care de aceste scutiri beneficiază numai persoanele respective, cererile formulate de celelalte părți urmând a se timbra, potrivit legii (a se vedea în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială, Decizia nr. 1.171 din 11 iulie 1996). Astfel, dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 vizează scutirile de la plata taxei de timbru pentru căile de atac declarate împotriva hotărârilor judecătorești prin care a fost soluționată ,,o acțiune sau cerere scutită“, potrivit legii, de taxa judiciară de timbru, caz în care scutirile se aplică tuturor părților din proces, în ceea ce privește „obiectul“ scutit, în timp ce dispozițiile art. 29 din același act normativ vizează și scutiri de taxă de timbru de care beneficiază doar anumite persoane, spre exemplu art. 29 alin. (1) lit. f) - sunt scutite de la plata taxei de timbru cererile în materia protecției drepturilor consumatorului, atunci „când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor“. Per a contrario, exercitarea căilor de atac referitoare la acest gen de cereri, de către operatorii economici, nu beneficiază de această scutire de la plata taxei de timbru, orice altă parte din proces, în afara celor scutite personal, având obligația să plătească taxa de timbru aferentă, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Textul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este aplicabil fără distincție numai în măsura în care scutirea la fond a vizat obiectul acțiunii și, prin urmare, s-a aplicat tuturor părților din proces. Dacă însă scutirea are în vedere calitatea persoanei, art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 devine aplicabil numai în ceea ce privește calea de atac exercitată de aceasta, nu și de alte părți. Chiar în lipsa normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se menține distincția realizată de normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 146/1997, respectiv scutirile de taxe de timbru se împart în două categorii - scutiri care privesc acțiunile sau cererile având un anume obiect și care se aplică tuturor părților din proces și scutiri care privesc anumite persoane și de care beneficiază numai persoanele respective, cererile formulate de celelalte părți fiind supuse obligației de plată a taxei de timbru. Astfel, chiar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prevede scutiri de la plata taxei de timbru ce se aplică intuituu personae - cererile și căile de atac formulate de prefect și primar [art. 29 alin. (2) ], de Oficiul Național al Registrului Comerțului [art. 29 alin. (3) ], de Senat, Camera Deputaților, Președinția României etc. [art. 30 alin. (1) ], așa încât a extinde scutirea și la calea de atac exercitată de altă parte contravine scopului edictării normei. Aceeași este situația și în cazul anumitor legi speciale, care prevăd scutiri intuituu personae - acțiunile introduse de administratorul sau lichidatorul judiciar potrivit art. 115 din Legea nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, cererile introduse de asociația de proprietari pentru recuperarea debitelor restante potrivit art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare. Cum excepțiile de la regula instituită de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt de strictă interpretare, acestea trebuie aplicate restrictiv, cu respectarea scopului și a finalității urmărite de legiuitor la momentul edictării normei derogatorii. Spre exemplu, scutirea prevăzută de art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a avut în vedere că autoritățile respective sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, așa încât ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă de timbru care revine aceluiași buget. Un astfel de raționament nu este aplicabil, în mod evident, părții adverse, așa încât nu există nicio justificare pentru scutirea acesteia de la plata taxei de timbru. Or, aplicarea art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în calea de atac exercitată de aceasta contravine scopului urmărit de legiuitor, neputând fi justificată prin simpla invocare a necesității respectării principiului egalității armelor. În măsura în care textul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se aplică nediferențiat, se ajunge ca, în cazul unui litigiu având ca obiect pretenții izvorând din același raport juridic, să se aplice diferit dispozițiile în materie de timbraj, în funcție de partea care a inițiat demersul juridic. Pe de altă parte, în măsura în care art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 s-ar aplica nediferențiat, mențiunea din art. 29 alin. (1) , referitoare la scutirea în calea de atac, ar fi superfluă. De asemenea, distincția pe care opinia anterioară o face în ceea ce privește persoana care exercită calea de atac [în situația în care scutirea la fond operează intuituu personae și calea de atac exercitată de partea scutită la fond va beneficia de prevederile art. 29 alin. (1) , în timp ce calea de atac declarată de partea adversă va fi scutită în temeiul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013] este artificială, întrucât art. 29 alin. (1) , care prevede și scutiri intuituu personae, se referă generic la exercitarea căii de atac, fără a face o diferență între persoanele care o declară. S-a mai reținut că art. 28 are caracter general, iar art. 29 are caracter special, aplicându-se cu prioritate acesta din urmă, conform principiului specialia generalibus derogant. Această concluzie este susținută, pe de o parte, de mențiunea existentă în cuprinsul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, conform căreia acest text de lege se aplică doar „dacă legea nu prevede altfel“. Or, art. 29 din același act normativ prevede altfel, respectiv acordă scutirea de la plata taxei judiciare de timbru anumitor tipuri de acțiuni. Totodată, caracterul special al art. 29 rezidă și din topografia textelor de lege, fiind situat în corpul actului normativ ulterior dispoziției generale, cuprinse la art. 28. Așadar, ori de câte ori cauza de scutire legală de la plata unei taxe judiciare de timbru este acordată intuituu personae, în considerarea unei calități proprii părții reclamante, art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu își va găsi aplicabilitate atunci când calea de atac este exercitată de partea pârâtă, întrucât aceasta nu este scutită de obligația de plată a taxei judiciare de timbru. ... ... 41. Curtea de Apel Cluj a comunicat că problema de drept cu care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată a făcut obiectul discuțiilor purtate cu ocazia întâlnirii profesionale trimestriale a judecătorilor în materie civilă de la instanțele din raza sa de circumscripție din data de 23 martie 2016, când, cu majoritate de voturi, s-a însușit opinia conform căreia scutirea de la plata taxei în căile de atac intervine doar atunci când, în primă instanță, scutirea a operat în considerarea obiectului cererii [cum este, de exemplu, în cazul aplicării art. 29 alin. (1) lit. a) -e) , h) și j) ] sau a calității persoanei reclamantului, dacă acesta este și titularul cererii de declarare a căii de atac; în schimb, dacă scutirea de la plata taxei de timbru în primă instanță s-a datorat calității reclamantului [cum este, spre exemplu, în situațiile prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. f) , g) , k) , art. 29 alin. (3) , art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 ori art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare], cererea de apel formulată de către pârât este supusă timbrării, conform dispozițiilor generale. Opinia Secției I civile a Curții de Apel Cluj, la acel moment, a fost în sensul că, în aplicarea dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, dacă acțiunea sau cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, atunci și căile de atac exercitate împotriva hotărârii sunt scutite, având în vedere că textul legal nu distinge în funcție de calitatea persoanei reclamantului. Totodată, Curtea de Apel Cluj a comunicat că, din corespondența purtată cu instanțele judecătorești din raza sa teritorială, au rezultat aceleași două opinii: a) Opinia conform căreia în căile de atac este scutită de plata taxei de timbru doar partea care a beneficiat de scutire legală în considerarea calității sale, nu și celelalte părți din proces, care pot invoca cu succes acest beneficiu numai dacă este vorba despre o scutire determinată de o situație obiectivă (scutire pe obiect), fiind anexate hotărâri judecătorești relevante. Această opinie, exprimată de judecătorii din cadrul Secției a II-a civile a Curții de Apel Cluj, Tribunalului Sălaj, Secției I civile și Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal ale Tribunalului Maramureș, precum și de o parte din judecătorii Tribunalului Cluj, este argumentată prin aceea că prin art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost instituit principiul conform căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. Art. 29-30 din același act normativ instituie cazurile de scutire de la plata acestei obligații ce revine părților litigante, din analiza acestor prevederi rezultând că există unele situații în care scutirea este instituită în considerarea obiectului cauzei [de exemplu, art. 29 alin. (1) lit. a) -e) , g) -j) , art. 30 alin. (1) teza finală] și altele în care acest beneficiu este acordat în virtutea situației personale a uneia dintre părți (consumator, deținut politic, Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României etc.). Aceste repere se impun a fi luate în considerare atunci când se analizează textul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Analizând succesiunea textelor anterior menționate și apelând la regulile de interpretare sistematică și istorico-teleologică, s-a apreciat că nu este sustenabilă teza extinderii beneficiului unei scutiri acordate în considerarea conjuncturii personale a uneia dintre părțile litigante în favoarea alteia care nu se află în aceeași situație. Aceasta întrucât regula generală este că cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, excepțiile prevăzute fiind de strictă interpretare și aplicare, nefiind permis ca ele să fie extinse la alte situații, pe care norma juridică nu le prevede. Nu este permisă extinderea beneficiului invocat, atunci când el nu a fost acordat în considerarea unei situații obiective și impersonale. Prin urmare, scutirea de la plata taxei de timbru în căile de atac intervine doar atunci când, în primă instanță, scutirea a operat în considerarea obiectului cererii sau a calității persoanei reclamantului, dacă acesta este și titularul cererii de declarare a căii de atac; în schimb, dacă scutirea de la plata taxei de timbru în primă instanță s-a datorat calității reclamantului, calea de atac formulată de către pârât este supusă timbrării, conform dispozițiilor generale. ... b) Opinia conform căreia, în aplicarea dispozițiilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, dacă acțiunea sau cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, atunci și căile de atac exercitate împotriva hotărârii sunt scutite, având în vedere că textul legal nu distinge în funcție de calitatea persoanei reclamantului, acest punct de vedere fiind exprimat de judecătorii din cadrul Secției I civile a Curții de Apel Cluj și de o parte din judecătorii Tribunalului Cluj, anexându-se încheieri în acest sens. ... ... 42. Curtea de Apel Constanța a comunicat că, la nivelul Secției I civile, nu au fost identificate cauze în care să se fi pus problema de drept ce face obiectul sesizării. La nivelul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța, conform încheierilor atașate, s-a apreciat că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru prevăzută de legiuitor pentru anumiți reclamanți (reclamanții în cauzele privind constatarea unor clauze abuzive, lichidatorul/administratorul judiciar, instituții publice atunci când obiectul acțiunii îl constituie venituri publice etc.) nu poate fi extinsă și asupra celorlalte părți care formulează căi de atac, fiind o scutire în considerarea persoanei. În situațiile menționate s-a stabilit că numai reclamantul care formulează calea de atac și care a beneficiat de scutire în primă instanță dispune de aceeași facilitate fiscală, nu și alte părți din proces. Totodată, s-a menționat că o astfel de problemă s-a discutat și cu ocazia întâlnirii profesionale de unificare a practicii judiciare din data de 11 martie 2016, când s-a stabilit, cu opinie majoritară, că profesionistul datorează taxă judiciară de timbru pentru exercitarea căii de atac în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 193/2000, republicată, cu completările ulterioare. Opinia unanim exprimată la nivelul Tribunalului Constanța este că textul de lege instituie o scutire personală de la plata taxei judiciare de timbru, de care beneficiază exclusiv subiectul de drept vizat de norma special edictată în favoarea lui, iar în cazul în care scutirea operează în considerarea obiectului cererii/naturii litigiului, toate părțile vor fi scutite de plata taxei de timbru atât în fond, cât și în căile de atac. Din analiza încheierilor comunicate de Tribunalul Tulcea - Secția civilă a rezultat că nu poate fi extinsă sfera persoanelor scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, în baza dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, și la instituțiile de credit, deoarece prevederile instituite sunt de strictă interpretare și aplicare. ... 43. Curtea de Apel Craiova a comunicat că, la nivelul secțiilor sale civile, s-a conturat opinia în sensul că scutirea în calea de atac operează în raport cu modul în care legiuitorul a înțeles să prevadă scutirea pentru acțiunea sau cererea de fond: dacă este vorba de o prevedere ce stabilește o scutire obiectivă, pentru acțiune sau cerere, și nu pentru persoana care o formulează, atunci scutirea în calea de atac operează pentru toate părțile; dacă este vorba de o scutire subiectivă, în considerarea calității persoanei care formulează acțiunea sau cererea, în calea de atac va fi scutită doar această parte. Același punct de vedere a fost exprimat și de Tribunalul Gorj, Tribunalul Dolj și Tribunalul Olt, aducându-se următoarele argumente: Potrivit art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru. Cererile judiciare scutite de taxă de timbru sunt enumerate la art. 29 din actul normativ, între care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor [lit. f) ]. Din interpretarea literală a acestui din urmă text legal rezultă, fără echivoc, că scutirea de la plata taxei de timbru este acordată exclusiv reclamantului persoană fizică ce are calitate de consumator sau asociație pentru protecția consumatorului, nu și pentru partea procesuală cu care se află în litigiu consumatorul sau asociația pentru protecția consumatorului, fiind ca o protecție a consumatorului lezat, dar și un drept la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, prin raportare la calitatea părții adverse, un operator economic cu posibilități materiale. În aceeași ordine de idei s-a apreciat că, prin dispozițiile art. 28, s-a reglementat scutirea de la plata taxei de timbru pentru exercitarea căii de atac numai de către persoanele beneficiare ale scutirii de taxă de timbru în primul ciclu procesual, nu însă pentru toate părțile procesuale, în susținerea opiniei exprimate fiind anexate hotărâri judecătorești relevante. ... 44. Curtea de Apel Galați a comunicat că, la nivelul său, s-a apreciat că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac, reglementată de art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, operează doar dacă aceasta este formulată de reclamant, atunci când scutirea de obligația timbrajului a fost prevăzută de legiuitor în considerarea calității reclamantului, anexându-se în acest sens practică judiciară. La nivelul Secției I civile a Tribunalului Galați, opinia unanimă este în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, operează indiferent de partea care formulează calea de atac. Totuși, în cazul cererilor în care scutirea de la plata taxei judiciare de timbru operează în considerarea calității reclamantului (asociații de proprietari, instituții publice etc.), doar aceste părți beneficiază de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în cazul declarării căilor de atac. Magistrații Secției a II-a civile a Tribunalului Galați au opinat că, în cazul cererilor în care scutirea de la plata taxei judiciare de timbru operează în considerarea calității reclamantului, doar aceste părți beneficiază de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în cazul declarării căilor de atac. Opinia majoritară a judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Galați este în sensul că, pentru cauzele în care, la fond, scutirea de taxă este prevăzută de lege în considerarea obiectului cererii și calea de atac este scutită de plata taxei, indiferent de partea care o formulează (de exemplu, pensii de întreținere, asigurări sociale etc.), iar pentru cauzele în care scutirea de taxă la fond s-a datorat unei anume calități a reclamantului (de exemplu, Curtea de Conturi, prefect, autoritate publică etc.), calea de atac este scutită de taxa de timbru numai dacă este formulată de partea care beneficiază, potrivit legii, de scutire, nu și de partea adversă. La nivelul Tribunalului Brăila și al instanțelor din circumscripția sa nu a fost identificată jurisprudență în legătură cu problema de drept ce face obiectul sesizării. Magistrații din cadrul Tribunalului Vrancea au opinat că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu distinge în legătură cu partea care formulează calea de atac, prevederile fiind în sensul scutirii de taxă de timbru pentru calea de atac dacă acțiunea în fond este scutită, astfel că scutirea de taxă de timbru vizează apelul declarat de ambele părți. ... 45. Curtea de Apel Iași a comunicat jurisprudență relevantă și a învederat că opinia unanimă a judecătorilor din raza sa teritorială este în sensul că, în condițiile în care o acțiune sau cerere a fost scutită sau este scutită datorită caracterului acesteia, al obiectului acesteia, atunci scutirea se răsfrânge asupra tuturor categoriilor de părți, indiferent de cel care promovează calea de atac - de exemplu, în materia fondului funciar, adopții sau plasamente etc. Însă, în situația în care de scutire a beneficiat reclamantul în considerarea calității acestuia, atunci va beneficia de scutire în calea de atac doar acesta, nu și pârâtul, care atunci când exercită calea de atac datorează taxă de timbru. ... 46. Curtea de Apel Oradea a comunicat că, la nivelul secției sale civile, de contencios administrativ și fiscal și al Secției a II-a civile din cadrul Tribunalului Bihor, orientarea practicii judiciare este în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru căile de atac operează indiferent de titularul căii de atac, în acele situații în care legea reglementează scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată; în schimb, în acele situații în care acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în considerarea calității speciale a reclamantului [art. 29 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013], scutirea va opera și în calea de atac în măsura în care reclamantul este cel care exercită calea de atac, scutirea neputând fi extinsă în această situație și la calea de atac declarată de partea adversă. O parte din judecătorii Secției a III-a contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Bihor au apreciat că textul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nu face nicio distincție în acest sens, astfel că se aplică principiul de drept „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă“. S-a exprimat un punct de vedere potrivit căruia dacă reclamantul este o societate în insolvență, iar cererea este formulată de lichidator și este scutită în temeiul Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, apelul formulat de partea adversă nu este scutit de plata taxei de timbru. De asemenea s-a exprimat o opinie potrivit căreia scutirea de la plata taxei de timbru se acordă ori în virtutea legii sau ca o facilitate, sub formă de ajutor public judiciar, deci în considerarea calității părții, nu a situației patrimoniale. S-a apreciat că se analizează de fiecare instanță învestită cu soluționarea cererii, nu a căii de atac, de fiecare dată fără a putea fi extinsă „ex officio“ și asupra celorlalte părți în proces. La nivelul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Satu Mare s-a apreciat că este scutită de plata taxei de timbru, în condițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, calea de atac exercitată de reclamantul care a fost scutit de la plata taxei de timbru în considerarea calității sale (consumator, lichidator judiciar, persoană cu handicap etc.). În situația în care scutirea de la plata taxei de timbru nu izvorăște din natura cererii de chemare în judecată (pensie de întreținere, raporturi de muncă sau de serviciu, drepturi asigurări sociale etc.), calea de atac declarată de pârât este supusă taxei de timbru prevăzute de art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. ... 47. Curtea de Apel Pitești a comunicat că, la nivelul instanțelor judecătorești din circumscripția sa teritorială, practica judiciară identificată a fost majoritară în sensul că, în astfel de cauze, scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac operează independent de partea care formulează calea de atac, chiar dacă, în primă instanță, doar reclamantul fusese scutit de obligația timbrajului, în considerarea calității personale a acestuia. S-a menționat însă că a fost identificată și practică judiciară în sens contrar, respectiv în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac operează doar atunci când partea care formulează calea de atac este reclamantul care, în primă instanță, fusese scutit de obligația timbrajului, în considerarea calității personale a acestuia. ... 48. Curtea de Apel Ploiești a comunicat că practica judiciară a instanțelor din raza sa teritorială este divergentă, unele instanțe apreciind că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru operează numai dacă este în considerarea persoanei, în timp ce altele au considerat că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru operează indiferent de partea care formulează calea de atac. ... 49. Curtea de Apel Suceava a învederat că nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, iar opinia judecătorilor este în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac, reglementată de dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, operează doar dacă aceasta este formulată de reclamantul care a fost scutit în primă instanță de această obligație, opinie ce concordă cu cea adoptată în cadrul întâlnirii judecătorilor secțiilor nonpenale ale Curții de Apel Suceava, din data de 16 iunie 2015. ... 50. Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat că opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Tribunalului Harghita este aceea că dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 trebuie interpretate în sensul că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac operează doar dacă aceasta este formulată de reclamantul care a fost scutit în primă instanță de obligația timbrajului. Cu titlu de exemplu s-a arătat că, începând din luna martie 2017, în practica judiciară a Tribunalului Harghita, în cauzele având ca obiect constatarea nulității clauzelor abuzive din contractele de credit bancar, societățile bancare nu mai sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru în apel, având în vedere că prevederile art. 29 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 vizează protecția drepturilor consumatorilor, respectiv situația în care persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor. În ceea ce privește apelul declarat de persoane fizice împotriva sentințelor civile prin care au fost obligate la plata cheltuielilor comune în favoarea asociațiilor de proprietari, aceste căi de atac se timbrează, ținându-se cont de prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții prin care numai asociațiile de proprietari sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, prevederi legale care au fost supuse și controlului constituționalității prin Decizia nr. 81/2014 a Curții Constituționale. ... 51. Curtea de Apel Timișoara a comunicat că, la nivelul Secției I civile, nu au fost identificate dosare în care să fi fost luată în discuție interpretarea articolului menționat în sesizare în ipoteza expres indicată în aceasta, apreciindu-se însă că textul art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 instituie excepția scutirii de la plata taxelor judiciare aferente căilor ordinare și extraordinare de atac nu pe baza unui criteriu subiectiv (situația materială a solicitantului), ci în temeiul unui criteriu obiectiv determinat de obiectul acțiunilor pe care legiuitorul a dorit, în mod expres, să le sustragă acestei obligații. Prin urmare, reclamantul fiind scutit prin efectul legii de plata taxelor judiciare, este evident că scutirea operează și în ipoteza în care se declară o cale de atac și aceasta indiferent care anume din părțile în proces face acest lucru. La nivelul Secției a II-a civile din cadrul Curții de Apel Timișoara, cu majoritate de voturi, s-a impus opinia potrivit căreia scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac, reglementată de art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, operează doar dacă aceasta este formulată de reclamantul care a fost scutit în prima instanță de obligația timbrajului. ... 52. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 744/C/1.209/III-5/2017 din 6 aprilie 2017, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării. ... ...
Sursa oficială ↗