Decizia ÎCCJ nr. 51/2017 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 10. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 2.058/318/2016 al Tribunalului Gorj - Secția I civilă a apreciat că, în interpretarea dispozițiilor art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 și potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, acte emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 1/2000), și ale Legii nr. 169/1997. ... 11. Astfel, dispozițiile art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 stabilesc sancțiunea nulității absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor legislației fondului funciar, menționânduse, cu titlu exemplificativ, la lit. a) , o serie de asemenea acte. În acest context urmează a fi interpretată dispoziția art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, potrivit căreia această nulitate poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, în sensul de a stabili dacă sintagma „interes legitim“ vizează toți titularii dreptului la acțiune menționați în art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, respectiv dacă primarul, prefectul și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sunt ținuți de dovedirea interesului, în condițiile art. 32 și 33 din Codul de procedură civilă, în promovarea acțiunii civile prevăzute de art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997. ... 12. În același scop urmează a fi avute în vedere și prevederile art. 5 lit. l) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, conform cărora comisiile locale au în competență identificarea terenurilor atribuite nelegal și sesizarea primarului, în calitate de titular al acțiunii, în vederea constatării nulității absolute a acestor acte, pentru cazurile prevăzute de art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997. ... 13. Astfel, într-o primă opinie (opinia instanței de fond și a intimatului-pârât A), atât primarul, ca entitate căreia legea îi atribuite calitatea procesuală activă în cadrul unei asemenea acțiuni, cât și o terță persoană trebuie să justifice un interes legitim pentru a putea promova o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, interesul fiind o componentă a dreptului la acțiune, în conformitate cu dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din Codul de procedură civilă. Faptul că legea îi atribuie acestuia calitate procesuală activă nu exonerează titularul cererii de a proba îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 32 din Codul de procedură civilă, printre care existența interesului în forma și condițiile prevăzute de art. 33 din Codul de procedură civilă, primarul, ca titular al unei asemenea acțiuni, având aceeași poziție procesuală ca orice altă persoană care ar promova o acțiune similară. În această opinie, interesul, în coordonatele prevăzute de art. 33 din Codul de procedură civilă, trebuie interpretat prin prisma prevederilor speciale ale Legii nr. 18/1991, în sensul că desființarea actului eliberat în procedura acestei legi poate fi solicitată numai în situația în care suprafața de teren în discuție face obiectul unei alte cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, aflată în curs de soluționare, în lipsa unui litigiu în procedura Legii nr. 18/1991 asupra terenului din actul de proprietate contestat neexistând interesul primarului de a promova o asemenea acțiune civilă. ... 14. Într-o altă interpretare, în condițiile în care art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 atribuie primarului calitate procesuală activă pentru promovarea unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. III alin. (1) din lege, dar și oricăror altor persoane care justifică un interes legitim, fiind menționate, practic, două categorii de titulari ai cererii de chemare în judecată (o categorie alcătuită din primar, prefect și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, iar cealaltă categorie a oricăror „altor persoane care justifică un interes legitim“), există o diferențiere de regim juridic între cele două categorii de persoane. Această diferențiere rezultă atât din calitatea celor din prima categorie, de reprezentanți ai autorităților publice, cu atribuții în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul legislației funciare, dar și prin menționarea separată și nominală a acestora în cuprinsul textului art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997. Diferența de regim juridic, în cazul primarului, este confirmată de dispoziția specială a art. 5 lit. l) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, care enumeră printre atribuțiile comisiilor locale de fond funciar și pe aceea de identificare a actelor eliberate nelegal și sesizarea primarului, în vederea promovării acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997. Astfel, în această interpretare, cele trei entități reprezentate de primar, prefect și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu sunt ținute, în promovarea cererii de chemare în judecată, de dovedirea interesului legitim, acest interes fiind subînțeles, în condițiile în care îndeplinesc atribuții specifice în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, iar calitatea procesuală activă atribuită de lege presupune și existența interesului legitim în a acționa; în situația dată este suficientă indicarea cauzei acțiunii ca fiind încălcarea legislației fondului funciar cu ocazia eliberării actului de proprietate a cărui nulitate o solicită, în condițiile art. III lit. a) din Legea nr. 169/1997. ... 15. În cazul de față se pune problema de a stabili dacă, în interpretarea dispozițiilor legale enunțate anterior, simpla menționare în cuprinsul cererii de chemare în judecată (al cărei titular este primarul, în calitate de președinte al Comisiei locale de fond funciar Mușetești) a faptului că titlul de proprietate contestat a fost eliberat fără ca titularul dreptului de proprietate să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și să facă dovada calității sale de persoană îndreptățită la reconstituire, în sensul prevăzut de legislația fondului funciar, este suficientă pentru analizarea pe fond a cererii de chemare în judecată, în sensul verificării respectării procedurii Legii nr. 18/1991, cu ocazia eliberării titlului de proprietate contestat sau, și în această situație, este necesar, cu prioritate, ca titularul cererii (primarul) să justifice un interes legitim, în sensul prevăzut de art. 32 și 33 din Codul de procedură civilă. ... ...