Decizia ÎCCJ nr. 8/2017 (RIL)Punctul VII

VII. Punctul de vedere al Colegiului de conducere al Curții de Apel București 25. Colegiul de conducere al Curții de Apel București a învederat că punctele de vedere ale instanțelor potrivit cărora hotărârile primei instanțe date în cererile având ca obiect validare alegere primar sunt încheieri susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit, sunt în acord cu litera și spiritul legii. ... 26. Astfel, s-au avut în vedere dispozițiile art. 58 din Legea nr. 215/2001: (1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 334/2006, cu modificările și completările ulterioare. (2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4) . ... 27. Dispozițiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, la care textul face trimitere, au următoarea redactare: „(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale, întrucât municipiul București are un anumit specific, determinat de modul său de organizare pe sectoare, Colegiul a avut în vedere și dispozițiile art. 79 din același act normativ, potrivit cărora: „(1) Sectoarele municipiului București au câte un primar și un viceprimar, iar municipiul București are un primar general și 2 viceprimari. (2) Validarea alegerii primarului general al municipiului București se face de președintele Tribunalului București, în condițiile prezentei legi“. ... 28. Se apreciază că procedura de soluționare a acestor categorii de cereri este cea prevăzută de art. 527 și următoarele din Codul de procedură civilă, care reglementează „Procedura necontencioasă judiciară“. ... 29. Cât privește tipul hotărârii judecătorești adoptate ca urmare a soluționării unei cereri având ca obiect validarea alegerii primarului sunt avute în vedere dispozițiile art. 533 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora; „Instanța se pronunță prin încheiere, în raport de toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii“, respectiv art. 534 din Codul de procedură civilă, care dispune în sensul că: „(1) Încheierea prin care se încuviințează cererea este executorie. (2) Încheierea prevăzută la alin. (1) este supusă numai apelului, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este definitivă“. ... 30. Așa fiind, instanța se va pronunța, potrivit art. 533-534 din Codul de procedură civilă, prin încheiere și nu prin sentință, de vreme ce, pentru astfel de cereri care se judecă în procedură necontencioasă, există dispoziție specială cu privire la tipul hotărârii judecătorești. ... 31. Totodată, așa cum dispune art. 534 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care este admisă cererea de validare este executorie. ... 32. Cât privește calea de atac și termenul în care poate fi exercitată aceasta, respectiv momentul de la care se calculează termenul de declarare a căii de atac, se arată că legea specială - Legea nr. 215/2001 - nu prevede o dispoziție prin care să se interzică exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate în această materie. ... 33. Prin urmare, instanța se va pronunța printr-o încheiere supusă numai apelului, conform dreptului comun. În ceea ce privește termenul de apel și momentul de la care acesta curge, cartea a III-a care reglementează procedura necontencioasă judiciară din Codul de procedură civilă prevede dispoziții doar în privința momentului de la care se calculează termenul de apel, nu și în ceea ce privește durata acestuia. Astfel, potrivit art. 534 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de apel va curge de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit. ... 34. Totodată, art. 534 alin. (4) din Codul de procedură civilă dispune în sensul că termenul de apel, pentru orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii, curge de la data la care a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării. ... 35. Cum dispozițiile art. 527-535 din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă se completează, potrivit art. 536 din același act normativ, cu dispozițiile de procedură contencioasă, se consideră că termenul de apel este de 30 zile, astfel cum este reglementat în art. 468 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și curge de la momentele arătate mai sus. ... ...