Decizia ÎCCJ nr. 36/2017 (HP)Punctul VIII

VIII. Opiniile specialiștilor 30. Doamna profesor universitar doctor Raluca Dimitriu din cadrul Departamentului de drept al Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din Academia de Studii Economice din București a apreciat că din analiza ansamblului legislativ evocat rezultă că veniturile care nu au fost dobândite nici în baza unui contract de cesiune de drepturi de autor, nici în baza unui/unei contract/convenții civile încheiat(e) în temeiul Codului civil ar constitui „venituri din activități profesionale“, intrând, în viziunea legiuitorului Legii nr. 263/2010, în înțelesul art. 6 pct. IV lit. e) . După intrarea în vigoare a noului Cod civil au fost abrogate, practic, toate legile speciale pe care le-a avut în vedere Legea nr. 263/2010, pentru situațiile reglementate la lit. e) , ceea ce a îngustat până la dispariție sfera de aplicare a acesteia. În consecință, urmează a se analiza tipul de contract în temeiul căruia au fost dobândite veniturile în speță și a se verifica dacă acesta era reglementat prin Codul civil, în care caz suspendarea plății pensiei anticipate intervine fără necesitatea unui cuantum minim. ... 31. Specialiștii Departamentului de drept public (profesor universitar doctor Simona Gherghina și conferențiar universitar doctor Monica Amalia Rațiu) și ai Departamentului de drept privat (profesor universitar doctor Alexandru Athanasiu, lector universitar doctor Traian Tunsoiu, asistent universitar doctor Ana Maria Vlăsceanu) din cadrul Facultății de Drept a Universității București au transmis un punct de vedere potrivit căruia art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010 se referă la toate persoanele care nu pot fi încadrate în celelalte ipoteze normative cuprinse în art. 6 alin. (1) pct. IV din lege și care desfășoară activități profesionale în afara unui raport de subordonare, prestând, în concret, activități independente, potrivit prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 227/2015). În consecință, au apreciat că prin „venituri de natură profesională, altele decât cele salariale (...), din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil“, prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, se înțelege veniturile obținute dintr-o activitate dependentă desfășurată de asigurat, activitate prezumată ca atare atunci când nu întrunește criteriile prevăzute de art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 pentru calificarea sa drept independentă. În ipoteza în care activitatea desfășurată în temeiul contractului respectiv, încheiat potrivit Codului civil, poate fi calificată ca independentă, potrivit criteriilor prevăzute de art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015, veniturile obținute în temeiul contractului respectiv vor fi încadrate în categoria veniturilor din activități profesionale prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010. În cazul în care calificarea unor venituri de acest tip are loc prin raportare la perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015, sub regimul Legii nr. 571/2003, aprecierea activității desfășurate de asigurat ca fiind dependentă se va face cu aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) subpct. 2.1 din lege. De asemenea, au apreciat că prin „venituri din activități profesionale“, prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010, se înțelege veniturile obținute dintr-o activitate independentă desfășurată de asigurat, activitatea fiind independentă în măsura în care întrunește criteriile prevăzute de art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015. În cazul în care calificarea unor venituri de acest tip are loc prin raportare la perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, sub regimul Legii nr. 571/2003, aprecierea activității desfășurate de asigurat ca fiind independentă se va face cu aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 4 raportat la subpct. 2.1 din Legea nr. 571/2003. În aceste condiții, art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 poate fi interpretat în sensul în care plata pensiei anticipate va fi suspendată în cazul în care (i) beneficiarul pensiei anticipate parțiale obține venituri dintr-o activitate dependentă sau (ii) beneficiarul pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale obține venituri dintr-o activitate independentă, care depășesc într-un an calendaristic 4 câștiguri salariale medii brute utilizate pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul respectiv. Caracterul dependent sau independent al activității generatoare de venituri desfășurate de beneficiarul pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale se apreciază în raport cu prevederile Codului fiscal incidente la data desfășurării activității respective (Legea nr. 571/2003 în intervalul 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, respectiv Legea nr. 227/2015 după data de 1 ianuarie 2016). ... 32. Casa Națională de Pensii Publice a răspuns că, în lipsa unor definiții în legislația asigurărilor sociale, trebuie stabilită natura juridică a activității desfășurate generatoare de venit, dependentă sau independentă, prin coroborare cu dispozițiile Codului fiscal, întrucât sediul reglementării contribuției de asigurări sociale se află în acest cod. ... 33. Ministerul Muncii și Justiției Sociale a transmis opinia potrivit căreia dreptul muncii nu privește orice formă de muncă, ci numai pe cea subordonată, reglementând situația celui ce muncește în favoarea și sub autoritatea altuia, în schimbul unui salariu. Dreptul muncii nu are în vedere munca personală pentru sine și nici pe cea independentă sau a liber-profesioniștilor. Astfel, dreptul comun pentru reglementările specifice profesiunilor liberale este dreptul civil, iar nu dreptul muncii. Întrucât legislația nu definește în mod expres cele două categorii de venituri, s-a apreciat că veniturile dintr-o activitate profesională sunt acele venituri realizate din exercitarea unei profesii, iar veniturile de natură profesională sunt acele venituri realizate din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil. ... ...