Decizia ÎCCJ nr. 36/2017 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: Asupra admisibilității sesizării 35. În privința regularității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: 1. existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... 2. cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... 3. cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... 4. ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... 5. chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 36. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet din cadrul Curții de Apel Suceava, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 152 din Legea nr. 263/2010 coroborate cu art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 37. Astfel, Curtea de Apel Suceava este legal învestită cu soluționarea apelului în cauze în care se solicită anularea unor decizii de debit, prin care organul de pensie dispune restituirea pensiei anticipate încasate necuvenit de către pensionarii care au obținut venituri incompatibile cu plata acestui tip de pensie, Legea nr. 263/2010 nepermițând cumulul celor două tipuri de venituri. ... 38. Litigiile au natura unui conflict de asigurări sociale, ceea ce conferă competență exclusivă, în primă instanță, tribunalului, hotărârile pronunțate de tribunal fiind supuse numai apelului, conform art. 152 din Legea nr. 263/2010. ... 39. În ceea ce privește cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, instanța de trimitere apreciază că este important a se lămuri înțelesul sintagmei „venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, (...) din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil“ conținute de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 și eventuala distincție de sintagma „venituri din activități profesionale“ conținută de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din același act normativ. Distincția prezintă importanță întrucât pentru prima categorie de venituri cuantumul acestora este irelevant, simpla lor obținere fiind suficientă pentru a determina suspendarea plății pensiei, însă, pentru ca a doua categorie de venituri să conducă la suspendarea plății pensiei în condițiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, este obligatoriu a se realiza plafonul prevăzut de art. 6 alin. (1) pct. IV din lege („cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“). ... 40. Înalta Curte de Casație - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că și această condiție este îndeplinită, întrucât calificarea naturii venitului, respectiv încadrarea lui în una dintre categoriile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010, este determinantă în soluționarea pe fond a litigiului (ce presupune a se aprecia dacă pensionarul a încălcat dispozițiile art. 114 din Legea nr. 263/2010, care interzic cumulul acestor tipuri de venituri cu pensia anticipată), în ceea ce privește reținerea unui prag valoric pentru care operează suspendarea plății debitului și se impune recuperarea pensiei achitate nelegal. ... 41. Problema prezintă caracter de noutate, întrucât a fost generată de modificarea sferei de aplicabilitate a celor două texte de lege prin raportare la noțiunea și tipurile de contracte civile, astfel cum au fost reglementate în vechiul Cod civil și legile speciale și, ulterior, prin noul Cod civil, la care textul de lege face trimitere, în condițiile în care nu sunt instituite criterii explicite pentru a distinge între cele două categorii de venituri. În legătură cu această problemă nu s-a format o jurisprudență de lungă durată, existând însă, astfel cum rezultă din verificarea jurisprudenței comunicate de curțile de apel, indicii privind interpretarea diferită a textelor de lege, cu consecința încadrării veniturilor de același tip în categorii diferite. ... 42. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competență materială și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 43. În consecință, se reține că sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege. ... Asupra fondului cauzei 44. Verificând conținutul sesizărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că acestea au fost formulate în litigii în care se contestă încadrarea în dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 de către beneficiarul unei pensii anticipate/anticipate parțiale a veniturilor obținute de acesta din încheierea, cu terțe persoane, în numele unei societăți de asigurare, a unor contracte de asigurare, venituri incompatibile cu menținerea în plată a tipului de pensie încasat, situație ce a dat naștere obligației stabilite prin decizia de debit emisă de către casa județeană de pensii de a restitui pensia astfel încasată. Instanța de fond a stabilit că beneficiarul pensiei este o persoană fizică autorizată să desfășoare activități de consultanță pentru afaceri și management, respectiv un agent de asigurare, terț față de contractul de asigurare, caz în care veniturile obținute s-au situat sub plafonul prevăzut de art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010, încadrare pe care casa județeană de pensii, parte în proces, a contestat-o, susținând că beneficiarul pensiei anticipate a obținut aceste venituri dintrun contract de agent, respectiv dintr-un contract de comision, fiind aplicabilă dispoziția art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din lege, care nu mai impune un plafon minim de venituri. ... 45. Având în vedere faptul că textul de lege aplicat de instituția de pensii a fost cel al art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 „...venituri de natură profesională, altele decât cele salariale,... din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil...“, care nu prevede un plafon de venituri minim de la care să opereze interdicția de cumul, cum prevede textul de lege de la pct. IV lit. e) al aceluiași articol „...persoane care realizează, în mod exclusiv, din activități profesionale, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat...“, instanța de trimitere a apreciat că, în absența unei definiții date de legiuitor pentru fiecare dintre cele două categorii de venituri, prin venituri dintr-o activitate profesională se înțelege veniturile realizate din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfășurată de o persoană în baza unei calificări, iar prin venituri de natură profesională se înțelege celelalte venituri realizate din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil, fără a fi condiționate de desfășurarea unei profesii. ... 46. Se constată, în primul rând, că dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 reglementează categoriile de persoane care, în funcție de veniturile obținute, sunt asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor sociale, prin efectul legii, astfel: În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; ... c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; ... d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil; ... ... II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I; ... III. persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri; ... IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare: a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; ... b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale; ... c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice; ... d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora; ... e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale; ... ... V. cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condițiile legii. ... ... 47. Persoanele care beneficiază deja în sistemul asigurărilor sociale de anumite forme de asigurare (pensii anticipate și anticipate parțiale, indemnizații de invaliditate grad I și II, pensii de urmaș în anumite condiții) nu pot cumula veniturile din asigurare cu cele obținute din desfășurarea unor activități pentru care asigurarea este obligatorie, respectiv cele reglementate de art. 6 alin. (1) pct. I, II șiIV din Legea nr. 263/2010, fără însă ca această interdicție a legii să ducă, potrivit jurisprudenței de contencios constituțional, la nesocotirea drepturilor fundamentale ale omului și a principiilor constituționale. ... 48. Legislația din domeniul asigurărilor sociale, atât cea principală, cât și cea secundară, nu oferă o definiție legală noțiunii de „venituri de natură profesională“ obținute din contracte și nici noțiunii de „activități profesionale“, ale căror venituri sunt supuse, pentru a opera asigurarea obligatorie, unui minim de cuantum încasat, neexistând nici criterii legale cu care să poată fi operată o astfel de distincție, deși utilizează aceste sintagme în art. 6 alin. (1) în cadrul unor enumerări ce definesc categorii distincte de venituri ce pot fi obținute de persoanele care sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii. ... 49. În ceea ce privește dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, se observă că acestea se referă la „persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil“. Este vorba despre categorii de venituri ce excedează raporturilor juridice de muncă, însă provin din drepturi de autor și dintr-o prestație cu caracter profesional efectuată în baza unor convenții. ... 50. În prima teză, norma juridică vizează drepturile de autor și drepturile conexe a căror sferă a fost precizată expres în art. 7 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 227/2015), în vigoare de la 1 ianuarie 2016 (pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, în prezent abrogată, cu conținut identic al textului de lege): „dreptul de autor și drepturile conexe - constituie obiect al acestora operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, precum și drepturile conexe dreptului de autor și drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare“. ... 51. În a doua teză se referă la persoane care realizează venituri de natură profesională din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil. ... 52. Această categorie distinctă de venituri a suferit modificări în raport cu succesiunea în timp a dispozițiilor legale ce alcătuiesc domeniul de reglementare al convențiilor civile. În acest sens, la data adoptării sale, art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 se referea la veniturile de natură profesională obținute din convențiile reglementate de vechiul Cod civil, pentru ca art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) să vizeze venituri din activități profesionale obținute din alte tipuri de convenții, cum erau contractele reglementate de Codul comercial, contracte de prestări servicii, contracte de colaborare (de exemplu: contractul de prestări servicii reglementat de art. 21 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, contractul de agenție reglementat de Legea nr. 509/2002 privind agenții comerciali permanenți, contractul de consignație reglementat de Legea nr. 178/1934 privind reglementarea contractului de consignație, ultimele două legi fiind abrogate prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare etc.), precum și alte tipuri de activități ce nu se încadrau în lit. a) -d) ale pct. IV. ... 53. De la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, toate contractele civile, numite sau nenumite, sunt supuse, în lipsa unor reglementări speciale derogatorii, dispozițiilor acestei legi, astfel că ar presupune că sar încadra în dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, iar dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) nu ar mai avea o sferă proprie de aplicare. Cum legiuitorul a menținut de lege lata această ultimă categorie de persoane asigurate obligatoriu prin efectul legii, pentru a identifica criterii în baza cărora să poată opera distincția dintre cele două categorii de venituri, jurisprudența s-a raportat la noțiuni reglementate în alte domenii ale dreptului, respectiv la Legea nr. 200/2004, pentru a defini profesia, la art. 3 din Codul civil, care definește noțiunea de profesionist, sau la legislația fiscală, care cuprinde reglementarea exhaustivă a tipurilor de venituri fiscalizate. ... 54. Activitatea profesională, prestată sau nu în baza unei convenții, nu presupune neapărat o pregătire certificată printr-un atestat profesional, ci este suficientă existența unor cunoștințe, competențe sau aptitudini corespunzătoare desfășurării activității respective, afirmate de prestatorul acelei activități. ... 55. Noțiunea de profesie, astfel cum a fost definită de Legea nr. 200/2004, la care unele hotărâri judecătorești au făcut trimitere, are o cu totul altă sferă de reglementare, respectiv definește activitatea profesională sau profesia prin raportare la un titlu emis de o instituție autorizată a statului român sau a unui stat al Uniunii Europene, în principal în scopul armonizării legislației naționale cu cea europeană, pentru a facilita libertatea forței de muncă în spațiul Uniunii Europene. ... 56. Or, venituri de natură profesională obținute în baza unei convenții civile, numite sau nenumite, pot obține și cei care desfășoară muncă necalificată, și cei care desfășoară muncă în alt domeniu decât cel atestat de titlul de calificare profesională deținut. Ceea ce se cere a fi identificată și calificată ca fiind profesională este ocupația, activitatea sau prestația cu caracter permanent, excluzând elementul ocazional și care implică faptul personal al celui care desfășoară activitatea, desfășurată în baza unei calificări sau a unor competențe proprii. ... 57. O definiție pe cale pretoriană a acestei noțiuni, în lipsa unei definiții legale, se află în Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, care, plecând de la semnificația comună a cuvântului, atunci când a constatat că indemnizația de ședință a consilierilor locali nu reprezintă un venit din activitatea profesională, a definit această activitate ca prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie sau meserie, din care se obține un venit constant și permanent și care nu reprezintă o activitate ocazională. Aceeași definiție este reluată în Decizia Curții Constituționale nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, prin care se respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) și art. 118 din Legea nr. 263/2010. ... 58. Nu se poate stabili o corelație nici cu definiția dată profesioniștilor de art. 3 din Codul civil, întrucât persoanele vizate de art. 6 din Legea nr. 263/2010 se constituie într-o sferă mai largă decât cea a „foștilor comercianți“. ... 59. Singurul criteriu prin aplicarea căruia se poate opera o distincție între cele două categorii de venituri este cel furnizat de Codul fiscal, care utilizează noțiunile de activitate dependentă, respectiv activitate independentă, în perioada de activitate a Legii nr. 263/2010 fiind în vigoare, succesiv, Legea nr. 571/2003 și Legea nr. 227/2015. ... 60. Potrivit art. 137 din Legea nr. 227/2015, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2016, intitulat „Categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale“, (1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuți la art. 136, datorează, după caz, contribuții de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri: a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76 (...)“ [dispoziții asemănătoare se regăseau în art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 571/2003]; ... b) venituri din activități independente, definite conform art. 67 (...) ... ... 61. Conform art. 7 pct. 1 din Legea nr. 227/2015: „activitate dependentă“ este „orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare generatoare de venituri“, supusă deci unui raport de subordonare și pentru care se încasează venituri asimilate, prin regimul lor fiscal, unora de natură salarială. ... 62. Potrivit art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015, „activitate independentă“ este „orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii: 3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru; ... 3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți; ... 3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea; ... 3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară; ... 3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității; ... 3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective; ... 3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii“. ... ... 63. Anterior intrării în vigoare a noii legislații fiscale erau aplicabile prevederile corespunzătoare cuprinse în art. 7 alin. (1) pct. 2 și pct. 4 din Legea nr. 571/2003. ... 64. În contextul normativ actual, activitatea independentă este marcată, prin opoziție cu activitatea dependentă, prin definirea unor criterii de încadrare. ... 65. În raport cu această distincție trebuie analizat obiectul de reglementare al tezei a II-a din art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, respectiv contractele încheiate potrivit Codului civil, ca vizând toate tipurile de convenții în care o persoană fizică se obligă să presteze o activitate cu caracter profesional, pentru care este plătită de beneficiarul prestației în favoarea și sub coordonarea căruia își desfășoară această activitate, situație în care veniturile încasate de persoana respectivă sunt supuse unui regim fiscal ce impune în sarcina ambelor părți contractante obligații specifice cu privire la declararea și plata contribuțiilor, impozitelor și a altor obligații fiscale. ... 66. În ceea ce privește teza prevăzută în art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, aceasta se referă la toate persoanele ce realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care nu se află în una dintre situațiile reglementate anterior în art. 6 alin. (1) pct. I-III sau la pct. IV lit. a) -d) . Este de remarcat astfel că textul de la art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010 reprezintă norma cu aplicabilitate generală în orice situație în care veniturile obținute de o persoană din exercitarea unei activități profesionale nu pot fi încadrate în situațiile particulare descrise prin tezele legale anterioare ale art. 6 alin. (1) . ... 67. În această situație dispare condiția cerută de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, a existenței unui contract civil, fiind important a se stabili natura profesională a activității desfășurate și existența unei dependențe de tip fiscal menționate anterior. Prin urmare, chiar și în condițiile existenței unui contract, încheiat sub imperiul vechiului sau noului Cod civil sau a vreunei legi speciale, dacă prestația persoanei fizice nu întrunește caracteristicile de dependență menționate anterior, ci, dimpotrivă, se dovedesc a fi îndeplinite criteriile de încadrare în tipul de activitate independentă, atunci persoanele care obțin aceste venituri fac parte din categoria reglementată de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010. ... 68. Aceste persoane sunt supuse, la rândul lor, unui regim fiscal distinct, în sarcina lor exclusivă fiind impuse obligații în ceea ce privește declararea și plata contribuțiilor financiare către stat. ... 69. În concluzie, sintagma „venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, (...) din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil“ prevăzută de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 urmează a fi interpretată ca având în vedere venituri obținute din activități profesionale exercitate în mod dependent în baza unor contracte sau convenții întemeiate pe dispozițiile Codului civil, dar ținând cont de evoluția în timp a reglementărilor ce guvernează regimul juridic al acestor contracte, iar sintagma „venituri din activități profesionale“ prevăzută de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din același act normativ are în vedere veniturile obținute din activități profesionale exercitate independent, conform criteriilor prevăzute în art. 7 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, și art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2016. ... ...