Decizia CCR nr. 644/2024Punctul 16

CCR · decizie de neconstituționalitate · 07.11.2024 · dosar 621/1.748/2020
Punctul 16
16. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, dintr-o perspectivă identică. Astfel, prin Decizia nr. 118 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 4 iulie 2022, Decizia nr. 472 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 14 februarie 2023, Decizia nr. 622 din 21 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 19 martie 2024, și Decizia nr. 655 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 22 mai 2024, Curtea a reținut, în esență, că, având în vedere scopul camerei preliminare, acela de filtru de verificare, interpus între etapa urmăririi penale și cea a judecății, legea a prevăzut în privința judecătorului de cameră preliminară atribuții referitoare la îndeplinirea unor acte și luarea unor măsuri, ulterior finalizării urmăririi penale. Potrivit obiectului procedurii în camera preliminară, astfel cum este reglementat în art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va analiza și se va pronunța, în consecință, asupra legalității sesizării instanței, precum și asupra legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Așa încât, în măsura în care urmărirea penală s-a efectuat cu eludarea dispozițiilor legale sau printr-o omisiune/inacțiune a organelor de urmărire penală, aceste aspecte vor fi analizate de judecătorul de cameră preliminară. Or, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală reglementează, în mod corespunzător, mijloacele procesuale de asigurare a limitelor actului de sesizare a instanței și a limitelor judecății. Per a contrario, constatarea aspectelor de neregularitate care nu atrag imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limitelor judecății și care nu au în vedere ipotezele prevăzute la art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt de esența procedurii camerei preliminare și excedează atribuțiilor judecătorului de cameră preliminară, astfel cum ele au fost reglementate având în vedere scopul acestei instituții. ...
Sursa oficială ↗