Decizia ÎCCJ nr. 10/2017 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată 20. Situaţia de fapt, faţă de care se impune lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, raportat la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. II art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, art. 1 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, cap. I art. 1 alin. (2) şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, cap. I art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi cap. I art. 1 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, este următoarea: ... 21. Contestatorii, salariaţi ai Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi, fac parte din categoria personalului plătit din fonduri publice, salarizarea lor fiind stabilită prin lege. La data de 21 mai 2015, dată de la care angajatorul le-a acordat, în conformitate cu dispoziţiile lit. D pct. 1 din anexa nr. 2 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 547/2010 (dispoziţii menţionate în fiecare decizie contestată), un spor pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase de 50% din salariul de bază, contestatorii îşi desfăşurau activitatea (medic, asistent medical, infirmier, psiholog) la Staţionarul de zi Ghelerter sau la Staţionarul de zi psihiatrie adulţi din cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi. Potrivit dispoziţiilor lit. D pct. 1 din anexa nr. 2 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 547/2010, beneficiază de un spor pentru condiţii deosebit de periculoase de 50% din salariul de bază: personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din spitalele de psihiatrie, altul decât cel prevăzut la lit. C pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 547/2010. Până la data de 21 mai 2015, contestatorii au beneficiat de un spor pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase de 75% din salariul de bază, în conformitate cu dispoziţiile lit. C pct. 1 din anexa nr. 2 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 547/2010, care prevăd că beneficiază de un spor de 50-75% din salariul de bază: personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din secţiile şi compartimentele cu paturi din specialităţile psihiatrie şi neuropsihiatrie infantilă. Prima instanţă nu a examinat încadrarea contestatorilor în prevederile lit. D pct. 1 sau lit. C pct. 1 din anexa nr. 2 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 547/2010 (în sensul că Staţionarul de zi Ghelerter şi Staţionarul de zi psihiatrie adulţi pot/nu pot fi asimilate secţiilor şi compartimentelor cu paturi), ci a anulat deciziile de stabilire a sporului pentru condiţii deosebit de periculoase de 50% din salariul de bază, pentru că „acordarea acestui spor în cuantumul de 50% din salariul de bază, astfel cum a fost prevăzut la lit. D pct. 1 din anexa nr. 2 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 547/2010, nu poate fi considerată legală“. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 119 din 2 februarie 2016 a Curţii de Apel Iaşi, în care se reţine că „Ordinul nr. 547/2010 al Ministerului Sănătăţii este caduc, fiind dat în baza şi aplicarea Legii nr. 330/2009“, iar „prelevanţă trebuie acordată oricum normei juridice ulterioare, de valoare juridică superioară, în speţă, Legea-cadru nr. 284/2010“. Totodată, s-a arătat că într-o cauză similară, înregistrată cu nr. 4.405/99/2015 şi aflată tot în apel, Tribunalul Iaşi a respins acţiunea formulată de Sindicatul Camera Medicilor Iaşi în numele unui salariat - medic primar psihiatrie la Staţionarul de zi psihiatrie adulţi din cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi, reţinând, în esenţă, că decizia contestată (de stabilire a sporului pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase de 50% la salariul de bază) a fost emisă „(...) în aplicarea corectă şi legală a dispoziţiilor legale anterior enunţate întocmai pentru a repara o eroare în aplicarea legislaţiei incidente“. ... 22. În raport cu cele anterior învederate, punctul de vedere al instanţei de apel este în sensul că Ordinul nr. 547/2010 continuă să îşi producă efectele şi ulterior datei de 1 ianuarie 2011, deşi Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată prin art. 39 din Legea-cadru nr. 284/2010, iar angajatorul poate stabili un alt procent (nivel) al sporului, acordat iniţial salariatului cu încălcarea prevederilor acestui ordin, chiar dacă, prin actele normative anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, „cuantumul sporurilor care fac parte, potrivit legii, din salariul brut se menţine la acelaşi nivel, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“, acelaşi punct de vedere fiind exprimat şi în Decizia nr. 306 din 16 martie 2016 a Curţii de Apel Iaşi. ... ...