Decizia ÎCCJ nr. 1/2017 (HP)Punctul V

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 30.01.2017 · dosar 12.331/215/2015
Punctul V
V. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 62. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că din examinarea jurisprudenţei transmise rezultă că, parţial, problematica verificărilor efectuate în vederea promovării recursului în interesul legii se suprapune cu aceea a sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile. ... 63. Exemplificativ s-au indicat, în domeniul examinării de către instanţe a respectării obligaţiei profesionistului de a-şi îndeplini obligaţia legală de informare a potenţialilor clienţi încă din faza precontractuală, considerentele Deciziei civile nr. 106/A/2016 din 2 februarie 2016, pronunţată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.304/90/2014*, definitivă, prin care instanţa, ca urmare a admiterii apelului reclamanţilor, a admis în parte acţiunea „în constatare clauze abuzive privitoare la formula de calcul a dobânzii, precum şi cea privitoare la stabilizarea cursului de schimb a francului elveţian, moneda contractului“, şi a constatat caracterul abuziv al clauzei privind cursul de schimb valutar CHF/RON, la cursul valabil la data încheierii contractului, anume 19 decembrie 2007, începând cu data scadenţei primei rate şi pe toată durata derulării raportului contractual, făcând directa aplicare a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 193/2000, reţinându-se în esenţă că: „atenuarea principiului de drept civil pacta sunt servanda s-a făcut prin adoptarea Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 193/2000, astfel încât instanţele judecătoreşti au posibilitatea de a obliga la modificarea clauzelor unui contract sau de a-l anula, în măsura în care reţine că acesta cuprinde clauze abuzive“. ... 64. Tot cu titlu exemplificativ, dar în sens contrar, s-a indicat Decizia civilă nr. 584/A din 4 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă, pronunţată în Dosarul nr. 1.307/3/2015, prin care instanţa de control judiciar, observând caracterul clar şi inteligibil al clauzelor contractuale privind moneda contractului şi rambursarea ratelor de credit, care se va face în valuta în care a fost acordat creditul, a făcut o referire directă la dispoziţiile art. 969 din vechiul Cod civil, potrivit căruia „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante“. ... 65. În speţă, pe baza probatoriului administrat, s-a observat că au fost respectate dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, şi ale Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2007, astfel încât petitul privitor la caracterul abuziv al clauzei contractuale de risc valutar a fost respins. ... 66. Referitor la aplicarea în aceste speţe a principiului nominalismului monetar s-a indicat, ca soluţie de admitere, Decizia civilă nr. 590/A din 8 iunie 2016 a Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, pronunţată în Dosarul nr. 526/1.285/2015, definitivă, prin care, admiţându-se apelul reclamantului consumator, s-a apreciat ca fiind abuzivă clauza contractuală potrivit căreia pârâta bancă comercială a conservat moneda contractului în altă monedă decât cea înscrisă în contract, considerând-o ca fiind o „manoperă infidelă“ faţă de consumator, ceea ce a condus la dublarea obligaţiei de restituire a capitalului, un rezultat juridic injust, motiv pentru care s-a dispus stabilizarea creditului la data semnării contractului. ... 67. Ca soluţie de respingere s-a indicat Sentinţa civilă nr. 9.450 din 29.10.2015, pronunţată de Judecătoria Oradea, definitivă prin Decizia civilă nr. 901/A/2016 din 13 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Bihor - Secţia a II-a civilă, cauză în care instanţele de fond şi de apel au făcut aplicarea principiului nominalismului monetar şi au statuat, referitor la solicitarea de stabilizare a cursului de schimb CHF-RON, că nu sunt abuzive clauzele contestate de consumator, ci ele reprezintă o aplicare fidelă a principiului nominalismului monetar prevăzut de dispoziţiile art. 1578 şi 1584 din vechiul Cod civil, respectiv dispoziţiile art. 2.164 din noul Cod civil. ... 68. S-a menţionat că, întrucât creditul în litigiu a fost acordat/tras efectiv în CHF, rambursarea trebuie făcută în aceeaşi monedă. ... 69. Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că la nivelul Tribunalului Hunedoara s-a conturat următoarea practică: a) Riscul ratei de schimb valutar se circumscrie obligaţiei legale a băncii de informare în faza precontractuală, obligaţie reglementată de art. 45, 48 din Legea nr. 296/2004, art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, art. 6 lit. b) din Legea nr. 289/2004, însă doar în măsura în care o asemenea informaţie este cunoscută de bancă şi, de asemenea, dacă la momentul negocierii, respectiv al încheierii contractului, riscul respectiv prezintă un nivel suficient de ridicat încât evoluţia ratei de schimb valutar să fie imposibil de previzionat pe durata executării contractului. Se apreciază că fluctuaţiile valutare obişnuite, deci predictibile cu diligenţele şi cunoştinţele unui consumator mediu, intră sub incidenţa principiului nominalismului monetar reglementat de art. 1578 din vechiul Cod civil. ... b) Se apreciază că principiul nominalismului monetar se aplică şi în cazul în care se susţine că, deşi creditul s-a acordat în CHF, împrumutatul nu a avut posibilitatea de a retrage creditul contractat în moneda acordată, deoarece moneda respectivă (CHF) nu exista la momentul tragerii creditului decât scriptic. Aceasta este o chestiune care ţine de acceptarea obligaţiei predării de bani într-un anumit mod. Or, din moment ce împrumutatul a acceptat predarea sumei împrumutate doar scriptic, iar ulterior a început rambursarea împrumutului, în acest fel a acoperit executarea viciată. Esenţial este momentul rambursării creditului, respectiv rata de schimb a CHF de la data plăţii fiecărei rate de credit. ... c) Se consideră că dispoziţiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 nu impun obligativitatea pentru o instituţie bancară de a insera într-un contract de credit în valută a unei clauze clare şi inteligibile privind riscul valutar. Aceasta, întrucât există principiul nominalismului monetar reglementat de art. 1578 din vechiul Cod civil, reglementat şi în ce priveşte împrumutul de consumaţie în dispoziţiile art. 2.164 din noul Cod civil. Totodată, s-a arătat că la nivelul Secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Alba Iulia şi al Tribunalului Sibiu nu au fost înregistrate, până la acest moment, cauze în care să fie puse în discuţie chestiunile de drept menţionate, iar Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a comunicat că la nivelul secţiei a fost pronunţată o singură hotărâre cu privire la chestiunea de drept indicată în adresă, respectiv Decizia nr. 514/A/2016 în Dosarul nr. 749/176/2015. ... ... 70. La nivelul Curţii de Apel Bacău nu a fost identificată jurisprudenţă cu privire la chestiunea de drept invocată şi nu a fost comunicat niciun punct de vedere cu privire la problema de drept dedusă judecăţii. ... 71. La nivelul Curţii de Apel Braşov nu a fost identificată jurisprudenţă cu privire la chestiunea de drept invocată şi nu a fost comunicat niciun punct de vedere cu privire la problema de drept dedusă judecăţii. ... 72. Curtea de Apel Bucureşti, cu privire la prima problemă supusă atenţiei, a precizat că judecătorii Secţiei a V-a civile a Curţii de Apel Bucureşti au apreciat că prevederile art. 45, art. 48 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, şi art. 6 lit. b) din Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, nu se circumscriu obligaţiei legale a băncii în faza precontractuală de informare privind riscul ratei de schimb valutar. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1578 din Codul civil de la 1864, ce consacră principiul nominalismului monetar, se apreciază că sunt aplicabile cauzelor în care se susţine că, deşi creditul a fost contractat în CHF, reclamanta nu a avut posibilitatea de a retrage creditul contractat în moneda acordată, deoarece moneda nu există la momentul tragerii creditului decât scriptic. Referitor la dispoziţiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori se apreciază că acestea nu impun obligaţia băncii de a insera într-un contract de credit în valută o clauză clară şi inteligibilă privind riscul valutar. ... 73. Curtea de Apel Cluj a învederat că în practica judiciară a acestei instanţe au fost identificate două hotărâri judecătoreşti în cuprinsul cărora a fost dat un răspuns pozitiv la întrebările cuprinse la pct. 1 şi 3, fără ca instanţa să fie sesizată până în prezent cu problema de drept ce face obiectul celui de-al doilea punct. Astfel, într-un context specific în care s-a putut concluziona că moneda în care a fost tras creditul nu a fost CHF, instituţia bancară a fost sancţionată pentru transferarea riscului valutar la împrumutat, apreciindu-se că aceasta nu conduce numai la existenţa unui dezechilibru vădit între drepturile şi obligaţiile părţilor, dar este şi contrară bunei-credinţe (Decizia civilă nr. 620/20.06.2016, pronunţată în Dosarul nr. 200P7/211/2014). Totodată, prin Decizia civilă nr. 590/8.06.2016, pronunţată în Dosarul nr. 526/1.285/2015, s-a constatat că a fost încălcată obligaţia de informare ce revenea băncii, prin faptul că riscul devalorizării monedei naţionale în raport cu CHF nu a fost adus la cunoştinţa consumatorului, cu toate că finanţatorul, în calitatea sa de profesionist al sistemului bancar, cu un portofoliu vast de credite în franci elveţieni, a cunoscut sau trebuia să cunoască studiile şi raportările de specialitate din perioada 2005-2007, anterioare acordării creditului, realizate atât de specialişti ai Băncii Naţionale a Elveţiei - SNB, cât şi de specialişti ai Băncii Naţionale a României, care arătau că francul elveţian este o monedă cu cele mai ridicate proprietăţi de refugiu, înregistrând aprecieri semnificative în perioada episoadelor de criză, 20 la număr, din perioada 1993-2006. S-a mai arătat că francul elveţian a reprezentat o simplă monedă de cont, produsul fiind prezentat ca „denominat“ în franci elveţieni, un produs financiar prezentat de profesionist drept deosebit de „avantajos“ faţă de altele similare, prin ocultarea brutală a riscurilor. S-a mai arătat că în cadrul discuţiilor purtate cu judecătorii secţiei nu s-a conturat, încă, un punct de vedere unitar cu privire la aceste chestiuni, iar o opinie contrară este prezentată în cuprinsul Deciziei civile nr. 3.220 din 2.04.2015, pronunţată de Curtea de Apei Cluj în Dosarul nr. 3.639/307/2011, la care face trimitere şi Tribunalul Maramureş. Dacă în mod real şi efectiv singura monedă în care se putea debloca creditul contractat era alta decât CHF, atunci în mod real creditul a fost contractat în acea monedă, iar raportarea la CHF este pur fictivă. Într-o atare situaţie, principiul nominalismului este aplicabil, însă prin raportare la moneda în care s-a acordat creditul. ... 74. Curtea de Apel Constanţa a comunicat că, din verificarea evidenţelor instanţei, au fost identificate doar două dosare în care Curtea s-a pronunţat, dosare având ca obiect contracte de credit în CHF, în care au fost respinse ca nefondate cererile reclamanţilor - persoane fizice de a se dispune rambursarea creditului contractat în franci elveţieni la cursul de schimb de la momentul încheierii contractului, curs majorat cu 10% (Dosarul nr. 123/88/2015 - hotărârea a devenit irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia nr. 619/16.11.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv de a se dispune modificarea în parte a clauzei contractuale, în sensul stabilizării cursului de schimb CHF/LEU valabil la data încheierii contractului (Dosarul nr. 1.345/118/2015 - hotărârea pronunţată în apel nu este irevocabilă, dosarul fiind înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). ... 75. Curtea de Apel Craiova a comunicat că practica judiciară a Tribunalului Dolj în această materie a fost de respingere a cererilor având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei privind riscul valutar. Pe rolul Tribunalului Dolj sunt trei cauze suspendate în baza art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă: dosarele nr. 12.331/215/2015, nr. 12.916/215/2015, nr. 18.244/215/2015. În cadrul Tribunalului Mehedinţi, practica judiciară privind problema vizată a fost, de asemenea, de respingere a cererilor de chemare în judecată având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei referitoare la riscul valutar. Tribunalul Olt nu are practică judiciară privind problema de drept menţionată şi nici nu are pe rol cauze suspendate potrivit art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Cât priveşte Tribunalul Gorj, practica judiciară este în sensul constatării nulităţii clauzei de risc valutar şi îngheţării cursului de schimb CHF-LEU la valoarea de la data încheierii contractului de credit, cu rambursarea creditului în raport de cursul de la această dată şi restituirea de către bancă a sumelor plătite în plus. În motivarea acestor soluţii s-au argumentat următoarele: Referitor la obligaţia băncii de informare privind riscul ratei de schimb valutar s-a opinat că banca este culpabilă pentru că nu a menţionat în contractul ce nu a fost negociat clauze prin care să se stabilească corect, legal şi moral împărţirea riscului valutar, invocându-se art. 18, 21, 49 şi 50 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992. Cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1578 din Codul civil de la 1864 s-a opinat că sunt incidente aceste dispoziţii care consacră principiul nominalismului monetar în cadrul contractului de împrumut. Cu privire la obligaţia pentru o instituţie bancară de a insera într-un contract de credit în valută o clauză clară şi inteligibilă privind riscul valutar s-a opinat că art. 4 alin. 2 din Directiva 93/2013/CEE, transpus în art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000, trebuie interpretat în sensul că acea clauză trebuie redactată nu numai inteligibil gramatical, ci trebuie să expună transparent funcţionarea concretă a mecanismului de schimb al monedei străine, adică să fie inteligibilă pentru consumator sub aspectul aprecierii consecinţelor economice negative la care se expune prin încheierea contractelor. Pe rolul Tribunalului Gorj sunt suspendate, conform art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă, un număr de două cauze. ... 76. Curtea de Apel Galaţi a comunicat că opinia majoritară a judecătorilor Secţiei civile a Judecătoriei Galaţi este în sensul că prevederile legale menţionate se circumscriu obligaţiei legale a băncii în faza precontractuală de informare privind riscul ratei de schimb valutar. Magistraţii Judecătoriei Tecuci opinează că prevederile art. 45 şi 48 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, art. 18 din Ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, şi art. 6 lit. b) din Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, republicată, se circumscriu obligaţiei legale a băncii în faza precontractuală de informare privind riscul ratei de schimb valutar. Magistraţii Judecătoriei Brăila au opinat că nu există obligaţia băncii în faza precontractuală de informare privind riscul ratei de schimb valutar. În ceea ce priveşte chestiunea de drept referitoare la dispoziţiile art. 1578 din Codul civil de la 1864 s-a comunicat că practica Secţiei I civile a Curţii de Apel Galaţi este unitară în sensul neprimirii unei astfel de apărări. Cu privire la obligaţia băncii de informare a consumatorului, judecătorii Secţiei I civile a Curţii de Apel Galaţi au opinat că aceasta se referă la obligaţia de a informa consumatorul cu privire la produsul de piaţă oferit, la cheltuielile pe care le are pentru acoperirea ratei lunare privind rambursarea creditului, dar nu şi la prezentarea evoluţiei fiecărei monede în care se solicită creditul, pe un anumit interval de timp. În condiţiile în care, anterior acordării creditului, moneda CHF a avut o evoluţie bună, iar, pe de altă parte, cursul de schimb al acesteia nu depinde de banca ce acordă creditul, în mod evident nu i se poate imputa pârâtei faptul că nu i-a informat pe reclamanţi cu privire la existenţa posibilităţii dublării pe viitor a acestui curs de schimb valutar, cu atât mai mult cu cât nu există niciun fel de indicii în sensul că banca ar fi putut să previzioneze efectiv acest lucru. Opinia majoritară a judecătorilor secţiilor civile ale Judecătoriei Galaţi şi Judecătoriei Brăila este în sensul că dispoziţiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori nu impun obligaţia inserării într-un contract de credit în valută a unei clauze clare şi inteligibile privind riscul valutar. La nivelul Judecătoriei Tecuci magistraţii opinează în sensul că dispoziţiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori impun obligaţia pentru o instituţie bancară de a insera într-un contract de credit în valută o clauză clară şi inteligibilă privind riscul valutar. ... 77. Curtea de Apel Iaşi a comunicat că, în ceea ce priveşte punctul 1 al sesizării, nu a fost identificată jurisprudenţă. În ceea ce priveşte punctul 2, opinia majoritară a judecătorilor Curţii de Apel Iaşi este că în materia contractului de împrumut legiuitorul a consacrat principiul nominalismului monetar fără ca evoluţiile economice să influenţeze obligaţiile asumate de împrumutat. Astfel, conform art. 1578 din Codul civil de la 1864, obligaţia ce rezultă din împrumut în bani este întotdeauna pentru aceeaşi sumă numerică arătată în contract. Dacă are loc o scădere sau sporire a preţului monedelor înainte de a sosi epoca plăţii, debitorul trebuie să restituie suma numerică împrumutată şi în speciile aflate în curs în momentul plăţii. Referitor la punctul 3 s-a comunicat că nu au existat astfel de soluţii în cauzele soluţionate pe dispoziţiile Legii nr. 193/2000. ... 78. Curtea de Apel Oradea a comunicat că la nivelul acestei curţi nu a fost identificată practică judiciară cu privire la această problemă de drept. ... 79. Curtea de Apel Piteşti a comunicat că la nivelul acestei curţi nu a fost identificată practică judiciară cu privire la această problemă de drept. ... 80. Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că opinia majoritară a judecătorilor Tribunalului Prahova, singura instanţă pe rolul căreia s-au identificat cauze privitoare la punctul 2 al problemei, este în sensul că banca nu trebuie să informeze consumatorii despre riscul ratei de schimb în faza precontractuală, întrucât orice consumator diligent cunoaşte posibilitatea existenţei unei fluctuaţii a cursului la momentul efectuării împrumutului. Referitor la cea de-a doua problemă, opinia exprimată a fost în sensul că dispoziţiile art. 1578 din Codul civil de la 1864 sunt aplicabile şi în cazul creditului acordat în CHF, chiar dacă reclamanta nu a avut posibilitatea de a retrage creditul contractat în moneda acordată, deoarece moneda nu exista la momentul tragerii creditului decât scriptic. În ceea ce priveşte cea de-a treia problemă, opinia exprimată este în sensul că, în măsura în care în contract a fost inserată o clauză privind riscul valutar, aceasta ar trebui sa fie clară şi inteligibilă. ... 81. Curtea de Apel Suceava a învederat că din comunicările transmise de instanţele din circumscripţia acestei curţi de apel a rezultat că doar la Judecătoria Botoşani a fost identificată practică judiciară relevantă în problema de drept supusă analizei, magistraţii acestei instanţe opinând că este necesară în faza precontractuală informarea clientului privind riscul ratei de schimb valutar şi că se impune pentru o instituţie bancară obligaţia de a insera într-un contract de credit în valută o clauză clară inteligibilă privind riscul valutar. Totodată, judecătorii de la Tribunalul Suceava şi cei de la Judecătoria Dorohoi au analizat chestiunile de drept sesizate, concluziile fiind exprimate în adresele alăturate, cu precizarea că la aceste instanţe nu există hotărâri judecătoreşti relevante în materie. ... 82. Curtea de Apel Târgu Mureş a comunicat că, la nivelul instanţelor de pe raza acestei curţi de apel, practica este neunitară, ataşând hotărârile relevante în materie. ... 83. Curtea de Apel Timişoara nu a depus niciun punct de vedere cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării Tribunalului Dolj. ... ...
Sursa oficială ↗