Decizia CCR nr. 581/2024Punctul 14

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 419 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1111 din 22 noiembrie 2021, paragrafele 27-32, și Decizia nr. 70 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 30 iunie 2020, paragrafele 24-30, a reținut că acțiunea în evacuare dă posibilitatea proprietarului sau posesorului unui imobil să își apere folosința bunului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate. Dispozițiile legale criticate reglementează procedura de judecată și calea de atac, precum și apărările permise pârâtului în cadrul procedurii speciale a evacuării din imobile folosite sau ocupate fără drept, fiind o procedură specială, facultativă și contencioasă, caracterizată prin: stabilirea obligatorie a domiciliului procesual la domiciliul pârâtului (art. 1.037), soluționarea cererii de urgență în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părților (art. 1.042), lipsa obligației pârâtului de a depune întâmpinare și interdicția introducerii cererii reconvenționale (art. 1.043), caracterul executoriu al hotărârii de evacuare sau termenul prescurtat de apel, de 5 zile (art. 1.042). Astfel, în cadrul competenței sale constituționale, consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129, potrivit cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, legiuitorul a optat inclusiv pentru caracterul facultativ al procedurii speciale de evacuare, reclamantul având posibilitatea să aleagă între procedura specială analizată și procedura de drept comun. ...