Decizia CCR nr. 543/2024Punctul 11

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia critică, în esență, faptul că dispozițiile legale, prin modul imprecis și neclar de redactare, permit ordonatorilor principali sau secundari de credite să stabilească în concret dimensiunea drepturilor salariale, într-un mod netransparent, imprevizibil și discriminatoriu, prin acte infralegale care depășesc cadrul legal și constituțional. Or, nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului țin de statutul acestei profesii, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, trebuie să fie reglementat prin lege organică. Însă prin ordine ale ministrului de interne sau alte acte emise la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin note-raport clasificate ca secrete, ordonatorul de credite nu se va rezuma la aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003, ci o va putea completa, prin stabilirea unor criterii suplimentare față de cele stabilite prin lege. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate de calcul trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Se mai susține că puterea acordată ministrului de interne, de a stabili noi criterii, nu poate fi justificată prin raportare la o eventuală diferențiere obiectivă între diversele niveluri de risc sau pericol pe care le implică munca desfășurată, întrucât art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 stabilește sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației. ...