Decizia CCR nr. 551/2024Punctul 19

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aspectele criticate în privința prevederilor art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 sunt similare cu cele aduse acestora și soluționate prin Decizia Curții nr. 342 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 1 septembrie 2022, paragrafele 32-35. Astfel, Curtea a statuat că ansamblul de condiții în care sunt săvârșite contravențiile menționate mai sus pot determina ca faptele să prezinte un pericol social mai scăzut sau, din contră, mai pronunțat, de natură să le califice drept infracțiuni, sancționate potrivit normelor penale. În acest sens, dispozițiile art. 65 din Legea nr. 55/2020 prevăd următoarele: „Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă (...).“ Dispozițiile legale criticate, care stabilesc un minim și un maxim al amenzii aplicabile contravențiilor descrise în art. 65 din Legea nr. 55/2020, au în vedere toate aceste aspecte, circumscriindu-se condițiilor generale de reglementare a sancțiunilor contravenționale, așa cum reiese din prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Astfel, după ce va constata existența faptei ce constituie contravenție, aplicând dispozițiile art. 21 alin. (3) din ordonanța mai sus menționată, agentul constatator va avea posibilitatea să stabilească sancțiunea amenzii, ținând seama de limitele prevăzute de actul normativ, caracterul proporțional al sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, în funcție de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Curtea a reamintit că aplicarea proporțională a sancțiunii contravenționale trebuie să vizeze atât sancțiunea principală, cât și sancțiunile complementare, iar o astfel de obligație aparține atât organului constatator, cât și instanței de judecată sesizate cu o plângere contravențională. Acest principiu are o dublă valență, întrucât impune obligații atât în sarcina legiuitorului (individualizarea legală a faptei contravenționale, stabilirea limitelor și a criteriilor legale de individualizare a sancțiunii: gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului), cât și în sarcina organelor de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor corespunzătoare și a instanțelor judecătorești (individualizarea administrativă/judiciară a faptei contravenționale și aplicarea sancțiunii concrete, cu respectarea criteriilor legale de individualizare). ...