Decizia CCR nr. 531/2024Punctul 34

34. Curtea nu a putut reține nici criticile referitoare la pretinsa încălcare a principiului nediscriminării și al egalității, ocrotit prin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, generată atât prin stabilirea unor excepții în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017, cât și prin instituirea, prin Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 septembrie 2020, a unui drept salarial nou în favoarea altei categorii socioprofesionale, concomitent cu înghețarea salariilor polițiștilor. În acest sens, Curtea a reținut, în paragraful 34 al Deciziei nr. 388 din 17 septembrie 2024, că nu poate examina criticile ce vizează instituirea unor excepții de la regulile salarizării, întrucât nu Legea-cadru nr. 153/2017 constituie obiectul controlului de constituționalitate în cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). ...