Decizia CCR nr. 475/2024Punctul 14

14. Rațiunea dispozițiilor legale criticate constă în faptul că revizuirea poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. Dispozițiile legale constatate ca fiind neconstituționale nu mai pot fi aplicate de nicio instanță în nicio cauză și de nicio altă autoritate publică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curții Constituționale. În ceea ce privește efectele unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, Curtea a reținut că aceasta face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008). În aceste condiții, decizia de constatare a neconstituționalității are putere numai pentru viitor, ceea ce înseamnă că instanțele de judecată vor aplica decizia respectivă numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziții contrare Legii fundamentale sunt aplicabile, precum și în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată, în această ultimă ipoteză decizia pronunțată de Curtea Constituțională constituind, în materie civilă, temei al revizuirii potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. ...