Decizia CCR nr. 476/2024Punctul 10

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (1) și ale art. 4 alin. (1) lit. e) coroborate cu cele ale art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, dispoziții care, în redactarea criticată de autorii excepției, aveau următorul cuprins normativ: – Art. 4 alin. (1) : În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (…) e) plafon de garantare - nivelul maxim al garantării pe un creditor de asigurare al asigurătorului în faliment, stabilit conform prevederilor prezentei legi.; ... ... – Art. 14 alin. (1) : „(1) În vederea încasării indemnizațiilor/ despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.“; ... – Art. 15 alin. (2) : „Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 450.000 lei pe un creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment.“ ... ...