Decizia CCR nr. 322/2024Punctul 15

CCR · decizie de neconstituționalitate · 09.07.2024 · dosar 3.400/268/2021
Punctul 15
15. Criticile de neconstituționalitate intrinsecă vizează, în esență, următoarele aspecte: (i) fapta de a nu purta mască de protecție nu este prevăzută în Legea nr. 55/2020 drept contravenție, art. 13 lit. a) doar stabilind obligativitatea purtării acesteia, iar trimiterile la art. 5 alin. (2) lit. d) utilizate în cuprinsul art. 65 lit. h) nu respectă condițiile impuse de tehnica legislativă, având un caracter generic și imprecis, fără a preciza în concret acțiunea care constituie actul material al contravenției, astfel că destinatarii acestor norme nu pot să prevadă consecințele acțiunilor lor. Nerespectarea standardelor de calitate a legii contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție; (ii) incriminarea concretă a refuzului de a purta mască de protecție în spațiile publice nu a avut loc printr-o lege, ca act formal al Parlamentului, și nici prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, așa cum dispune art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, ci printr-o hotărâre a Guvernului (art. 1 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19). Această manieră de reglementare prin care legiuitorul suveran permite altei autorități publice să restrângă exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale (libera circulație, dreptul la învățătură, accesul la cultură) contravine normelor fundamentale cuprinse în art. 53 alin. (2) din Constituție (necesitate, proporționalitate), art. 108 și 115; (iii) mai mult, deși starea de alertă nu este definită în Constituție, aceasta este stabilită în mod concret de Guvern, prin acte infralegale care restrâng exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale, iar aceste acte sunt sustrase controlului Parlamentului, spre deosebire de cele prevăzute de art. 93 din Constituție prin care Președintele țării instituie starea de asediu sau starea de urgență, ceea ce constituie o excepție inadmisibilă de la principiul supremației Constituției. ...
Sursa oficială ↗