Decizia ÎCCJ nr. 9/2013 (RIL)Paragraful 24

Cu privire la măsurile promovate prin Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut, în Cauza Ana Maria Frimu împotriva României şi alte 4 cereri (Decizia din 7 februarie 2012, citată anterior) şi în Cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României (Decizia din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 16 august 2012), că reforma sistemelor de pensii s-a bazat pe motive obiective, respectiv contextul economic şi corijarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii, şi că reducerea cuantumului pensiilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ulterior de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind menite să asigure echilibrul bugetar şi să corijeze disparităţile existente între diferitele sisteme de pensii, astfel încât motivele care au stat la baza adoptării acestei legi nu au fost considerate nerezonabile sau disproporţionate, iar măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să îi facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate.