Decizia ÎCCJ nr. 12/2013 (RIL)Paragraful 79

Pe de altă parte, obiectul cererii de încuviinţare a executării silite - în sensul de pretenţie concretă dedusă judecăţii - nu se poate confunda cu obiectul executării silite, reprezentat de însăşi obligaţia rezultată din titlul executoriu sau, după caz, bunurile din patrimoniul debitorului [în acest sens, S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Drept procesual civil, Executarea silită, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996, p. 195, şi Noul Cod de procedură civilă, Comentariu pe articole (colectiv), vol. II, Editura Hamangiu, 2013, p. 222, de unde rezultă că "obiectul executării silite are o semnificaţie diferită, în funcţie de modalitatea de executare, respectiv executarea directă (în natură) sau indirectă (prin echivalent)"]. Ceea ce pretinde creditorul este obţinerea aprobării pentru efectuarea celorlalte acte de executare (a creanţei sau a bunurilor debitorului), raportându-se la însuşi titlul executoriu.