Decizia CCR nr. 198/2024Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că munca suplimentară pe care au efectuat-o în perioada 2016-2019 rezultă din tabelele cu programarea serviciilor de permanență pe unitate, depuse la dosar, care au fost semnate de șeful ierarhic, însă pentru această perioadă nu le-au fost achitate ore suplimentare sau alte drepturi pentru serviciul de permanență și nici nu le-au fost acordate zile libere, având în vedere perioada mare de timp de la data prestării muncii suplimentare, deci mai mult de 60 de zile de la data efectuării ei. Mai susțin că au efectuat aproximativ 10 săptămâni pe an serviciul de permanență pe unitate, iar compensarea cu timp liber ar duce la blocarea activității parchetului în condițiile în care fiecare procuror ar avea dreptul la timp liber raportat la munca suplimentară prestată. ...