Decizia CCR nr. 153/2024Punctul 20

20. De altfel, prin Decizia nr. 19 din 3 iunie 2019, precitată, paragrafele 69 și 70, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reținut că dispozițiile art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 sunt în măsură să înlăture orice dubiu cu privire la momentul nașterii dreptului la acțiunea în răspundere patrimonială sau în restituirea unei plăți nedatorate, în condițiile în care momentul începerii cursului prescripției extinctive este unul singur, bine determinat, respectiv „data producerii pagubei“. Chiar în condițiile în care Legea nr. 62/2011 nu a abrogat dispozițiile art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, prevalența art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 față de art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii este determinată de principiul de drept specialia generalibus derogant, dat fiind faptul că Legea nr. 62/2011 este legea specială în materia conflictelor de muncă dintre partenerii de dialog social. De asemenea, la paragraful 74 al Deciziei nr. 19 din 3 iunie 2019, precitată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reținut că modul de calcul al termenului de prescripție pentru acțiunea în răspundere patrimonială îndreptată împotriva salariatului, în condițiile prevăzute de art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011, este unul de excepție în situația conflictelor de muncă având ca obiect plata de despăgubiri, și anume prin raportare la data producerii pagubei, derogatorie de la dreptul comun care se referă la data „când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui“ (art. 2.523 din Codul civil), respectiv aceea când „păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde pentru ea“ (art. 2.528 din Codul civil). ...