Decizia CCR nr. 88/2024Punctul 10

10. În acest sens, arată că a sesizat Curtea de Apel București, întrucât art. 7 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice reglementează expres că acțiunile personalului din justiție, deci și ale grefierilor, referitoare la drepturile salariale se judecă la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Întrucât acțiunea formulată urma să cuprindă și cereri referitoare la salariile acestuia în calitate de grefier, precum valoarea de referință sectorială aplicabilă, ore suplimentare efectuate la secția penală, concediu de odihnă etc., a considerat că, în speță, competența de soluționare revine Curții de Apel București. Consideră că art. 95 pct. 1, art. 99 alin. (2) și art. 127 alin. (2) și (2^1) din Codul de procedură civilă, precum și art. 54 și art. 95 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 devin neconstituționale dacă se interpretează în sensul că tribunalul, ca instanță inferioară, poate să judece o curte de apel, ca instanță superioară, într-un proces civil și, implicit, pe conducătorul acesteia din urmă. Totodată, întrucât grefierul nu încheie contract individual de muncă, consideră că actele administrative individuale emise de președinții curților de apel sunt acte administrative reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, motiv pentru care instanța competentă în cauză este Curtea de Apel București. ...