Decizia CCR nr. 73/2024Punctul 30

30. Judecătoria Câmpulung Moldovenesc apreciază, în Dosarul nr. 3.047D/2021, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât lăsarea la totala dispoziție a unității reparatoare să opteze pentru una sau pentru alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii, în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, nu îndeplinește standardul de previzibilitate și claritate impus de Constituție. De asemenea, în Dosarul nr. 3.397D/2021, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, întrucât se critică, în esență, opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, ceea ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant, iar stabilirea, în temeiul unei norme juridice imperative, a unui anumit prag legal pe care valoarea manoperei solicitate de unitatea reparatoare trebuie să îl respecte aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății. Legiuitorul a optat să nu reglementeze un nivel maxim al prețurilor practicate de unitățile reparatoare sau un anumit interval de referință în cuprinsul căruia să se încadreze valoarea reparației, dând astfel prevalență nu numai principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății, ci și dreptului persoanei prejudiciate de a-și asigura readucerea bunului în forma anterioară momentului producerii evenimentului rutier, atât sub aspect estetic, cât și sub aspect funcțional. Astfel, atât timp cât norma înscrisă în dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 îi recunoaște persoanei prejudiciate un asemenea drept, aceasta are posibilitatea de a alege, în mod liber, unitatea de service în care își repară autoturismul avariat, în funcție de criterii de accesibilitate, de calitate și de performanță a acesteia, inclusiv prin raportare la tarifele de reparație efectiv percepute de unitatea reparatoare, interesul persoanei prejudiciate fiind acela de a-și repara autovehiculul într-un termen cât mai scurt, pentru a putea exercita atributele dreptului de proprietate asupra bunului, iar nicidecum crearea unei pagube pentru asigurător concomitentă cu îmbogățirea unității reparatoare, ca urmare a faptului că aceasta din urmă practică o valoare a orei de manoperă superioară celei înscrise și utilizate în sistemul de evaluare autorizat Audatex. Or, tocmai existența unor valori diferite în ceea ce privește valoarea reparației permite funcționarea principiului liberei circulații a serviciilor și al garantării proprietății, principii care au la bază raportul cerere-ofertă. Chiar dacă dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 îi permit unității reparatoare auto să își poată utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, această împrejurare nu este de natură să conducă la concluzia că prevederea legală criticată este lipsită de claritate, sintagma folosită de legiuitor nefiind formulată într-o manieră echivocă, fiind stabilit în mod clar că unitatea reparatoare poate stabili valoarea reparației fie prin raportare la valorile determinate de sistemele de evaluare specializate, fie pe baza documentelor emise în condițiile legii. Prin urmare, existența unei alegeri lăsate de legiuitor la latitudinea unității de service în ceea ce privește valoarea reparației și a orei de manoperă constituie doar una dintre formele de tehnică legislativă pe care un act normativ sau o dispoziție legală le pot îmbrăca, neexistând riscul apariției vreunei confuzii sau a vreunei interpretări neunitare a prevederii legale criticate. Pentru aceleași considerente, nici opțiunea lăsată de legiuitor unității reparatoare de a stabili valoarea reparației prin folosirea sistemelor de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii de către aceasta, în care poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, nu afectează previzibilitatea textului de lege, acesta fiind suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, orice aspecte referitoare la caracterul nejustificat al creanței pretinse de unitatea reparatoare urmând să fie analizate pe fondul cauzei, aceste împrejurări ținând însă de modalitatea de punere în aplicare a prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 de către unitățile reparatoare, iar nicidecum de elementele de neconstituționalitate invocate privind lipsa caracterului previzibil și clar al legii. Tot astfel, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin raportare la o obligație legală stabilită în sarcina asigurătorului RCA, atât timp cât optica legiuitorului în privința modalității de determinare a valorii reparației, și deci a despăgubirii datorate de către asigurătorul RCA, este aceea a protejării libertății economice a unităților specializate, prin opțiunea de a nu interveni asupra mecanismului de formare pe piața liberă a tarifelor percepute de către acestea. ...