Decizia CCR nr. 72/2024Punctul 20

20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit Încheierii penale din 6 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.131/288/2018 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția penală, dispozițiile art. 60 alin. (1) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. 471 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorului excepției din acest dosar, Aurel Augustin Diaconu, depuse în motivarea criticii, reiese că excepția privește, în realitate, dispozițiile art. 60 alin. (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, precum și dispozițiile art. 471 din Codul de procedură penală. Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că art. 60 alin. (6) și art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, republicată în 2011, au devenit art. 59 alin. (6) și art. 107 alin. (1) și (2) din aceeași lege republicată în 2018. Curtea se va pronunța însă asupra textelor de lege criticate având în vedere numerotarea și cuprinsul care au produs efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 au produs efecte în cauză în forma modificată prin prevederile art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 60 alin. (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, republicată în 2011, cu modificările aduse prin Legea nr. 187/2012, precum și asupra dispozițiilor art. 471 din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 60 alin. (6) : „(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“; ... – Art. 113 alin. (1) și (2) : (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi.; ... – Art. 471 din Codul de procedură penală: (1) Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. (2) Cererea trebuie să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care rezultă că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit de instanțele judecătorești. ... ...