Decizia CCR nr. 642/2023Punctul 13

13. De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că prevederile Legii nr. 255/2010 care reglementează modul de stabilire a despăgubirii sunt apte să îi confere acesteia caracteristicile impuse de Legea fundamentală, și anume de a fi dreaptă și prealabilă, adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului. Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. În cadrul acestei etape, proprietarii pot demonstra valoarea reală a imobilului, obținând în acest fel o despăgubire care să acopere pierderea suferită prin scoaterea din patrimoniul acestora a imobilelor expropriate. Mai mult, decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din lege. În cazul în care proprietarul nu este de acord cu despăgubirea stabilită și contestă caracterul just al acesteia, devin incidente dispozițiile art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, în sensul că instanța de judecată va fi cea care va stabili cuantumul despăgubirii. Această ipoteză este reglementată de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, care dispune că expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței judecătorești competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă (a se vedea, în sensul celor arătate, de exemplu, Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 17 și 18). ...