Decizia CCR nr. 630/2023Punctul 14

14. De asemenea, prin Decizia nr. 308 din 9 iunie 2020, precitată, paragrafele 16-19, Curtea a reținut că dispunerea renunțării la urmărirea penală are ca efect, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) din Codul de procedură penală, stingerea acțiunii penale, dispozițiile art. 318 și următoarele din același cod nefăcând referire la modalitatea de soluționare a acțiunii civile - în cadrul procesului penal - în cazul dispunerii acestei soluții. Cu toate acestea, dispozițiile art. 318 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală prevăd că interesul public se analizează, printre altele, în raport cu atitudinea procesuală a persoanei vătămate, iar prevederile alin. (3) al aceluiași articol stabilesc că, în ipoteza în care autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere mai multe aspecte referitoare la persoana suspectului sau a inculpatului și la conduita acestuia, printre care urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii și eforturile depuse de suspect sau de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. De asemenea, alin. (6) al aceluiași articol prevede că procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe obligații, expres enumerate în cuprinsul normei, printre care obligația de a înlătura consecințele faptei penale sau de a repara paguba produsă ori de a conveni cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia [art. 318 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală] și obligația de a cere public scuze persoanei vătămate [art. 318 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală]. Totodată, dispozițiile art. 318 alin. (7) din cod prevăd că, în cazul în care dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească una sau mai multe obligații dintre cele prevăzute la alin. (6) al aceluiași articol, procurorul stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței, iar, conform prevederilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală, în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (7) al art. 318 din cod, procurorul revocă ordonanța, sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revenind suspectului ori inculpatului. Așa fiind, chiar dacă modalitatea de soluționare a acțiunii civile exercitate în procesul penal nu este reglementată în mod expres în cuprinsul dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură penală, legiuitorul a prevăzut, în cadrul instituției renunțării la urmărirea penală, garanții specifice reparării prejudiciului civil produs prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, prin reglementarea posibilității de a condiționa dispunerea soluției de renunțare la urmărirea penală de realizarea acestei reparații civile. Cu toate acestea, având în vedere că dispunerea obligațiilor reglementate de prevederile art. 318 alin. (6) lit. a) și b) din Codul de procedură penală este lăsată la aprecierea procurorului, dacă prejudiciul creat prin săvârșirea faptelor cercetate penal nu este acoperit sau nu este acoperit integral prin utilizarea mijloacelor procesuale prevăzute de dispozițiile art. 318 alin. (2) lit. f) , alin. (3) , (6) , (7) și (9) din Codul de procedură penală, persoana vătămată, respectiv partea civilă se poate adresa instanței civile, în temeiul prevederilor art. 27 alin. (1) și, respectiv, alin. (2) din același cod. În acest sens, dispozițiile art. 27 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilesc că dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanța civilă acțiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din cod, persoana vătămată sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civilă în procesul penal pot introduce acțiune la instanța civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața instanței civile. Așadar, persoana vătămată prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală pentru care se dispune renunțarea la urmărirea penală beneficiază de mijloacele procesuale necesare pentru a obține repararea prejudiciului ce i-a fost produs prin săvârșirea respectivei fapte, indiferent dacă s-a constituit sau nu parte civilă anterior stingerii acțiunii penale, prin dispunerea soluției prevăzute de dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală. ...