Decizia CCR nr. 601/2023Punctul 7

7. Se apreciază că, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, tariful de utilizare se aplică pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d) , cu excepția sectoarelor de drum național aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieșire în/din acestea, săvârșirea faptei contravenționale încetează la momentul în care petenta a intrat pe un sector de drum aflat în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieșire în/din acestea. Însă, în România, conform condițiilor administrativ-teritoriale, nu există posibilitatea de a circula numai pe drumuri aflate în extravilanul localităților, așa încât contravenția pedepsită de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu poate fi continuă, astfel că se stabilește un regim discriminatoriu între contravențiile reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 și alte tipuri de contravenții. Astfel, la edictarea dispozițiilor criticate, legiuitorul a încălcat prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât stabilește un privilegiu pentru C.N.A.I.R. - S.A., în comparație cu alte autorități publice, stabilind un caracter de continuitate a unei fapte contravenționale ce nu prezintă această caracteristică. ...