Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 96

96. Cu privire la critica referitoare la faptul că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmărește ca acesta să fie adoptat în condiții de maximă celeritate, conținutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanță, care trebuie să se aplice imediat, altfel nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege, în principal, dar și referitor la susținerile autorilor sesizării, potrivit cărora, deși exista Recomandarea Consiliului privind existența unui deficit public excesiv, iar solicitările adresate României pentru a pune capăt acestuia datează din 18 iunie 2021, cu termen de implementare 31 decembrie 2025, interval în care Guvernul pare să nu se fi implicat mai bine de doi ani pentru redresarea deficitului bugetar, arată, astfel cum reiese din Programul de convergență 2022-2025, că România face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE) de la începutul anului 2020, primind o recomandare din partea Comisiei Europene pe baza deficitului bugetar planificat pentru anul 2019, situat peste valoarea de referință din Pactul de stabilitate și creștere (PSC) de 3% din PIB. Din perspectiva PDE, conform Recomandării Consiliului din iunie 2021, România trebuie să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Arată prin coordonarea politicii fiscale că va permite realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit bugetar prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul anului 2024. De asemenea, arată că România a beneficiat în anii 2020 și 2021 de „clauza generală derogatorie“ de la prevederile PSC. Circumstanțele speciale ale declanșării pandemiei de COVID-19 au determinat activarea clauzei derogatorii generale a PSC de către Comisia Europeană, clauză ce a continuat să fie aplicată în 2022 și urmează să fie dezactivată în 2023. ...