Decizia CCR nr. 521/2023Punctul 8

8. În ceea ce privește principiul egalității în drepturi, se arată că legea criticată este discriminatorie, deoarece, deși se reclamă „constrângerile bugetare și reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privința cheltuielilor de personal“, art. 4 din legea analizată instituie o serie de excepții de la această regulă, unele dintre ele fără nicio justificare obiectivă și rezonabilă, cum ar fi exceptările privind persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică [art. 4 alin. (1) lit. a) ], personalul didactic de predare din învățământ pensionat, încadrat/reîncadrat [art. 4 alin. (1) lit. b) ], persoanele care ocupă funcții clericale sau funcții de specialitate artistică [art. 4 alin. (1) lit. h) ] și persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar și care se finanțează integral din venituri proprii [art. 4 alin. (2) ]. De asemenea, soluția legislativă cuprinsă la art. 4 alin. (1) lit. b) creează o discriminare în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv între personalul didactic de predare din învățământul superior, prevăzut de art. 285 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, pe de o parte, și personalul de cercetare din învățământul superior, prevăzut de art. 285 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 și personalul didactic/de cercetare asociat, prevăzut de art. 285 alin. (4) din aceeași lege, pe de altă parte. Nici inițiatorul proiectului de lege și nici Parlamentul nu au justificat excluderea din categoria persoanelor exceptate de la interdicția cumulului pensiei cu salariul a personalului de cercetare din învățământul superior și a personalului didactic/de cercetare asociat. ...