Decizia CCR nr. 448/2023Punctul 4

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Alexandru Alin Sinocicu, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale invocate în prezenta cauză. Se arată, în acest sens, că prelungirea pe care procurorul o poate dispune în cursul urmăririi penale în cazul controlului judiciar pe cauțiune se realizează din 60 în 60 de zile, fără a exista un termen regresiv; cu alte cuvinte, procurorul poate dispune prelungirea măsurii preventive anterior menționate în a 60-a zi, iar în eventualitatea formulării unei plângeri împotriva soluției se creează o discriminare între inculpați, deoarece judecătorul, primind dosarul chiar după împlinirea termenului de 60 de zile, se află în imposibilitatea de a verifica, în mod real, dacă măsura preventivă în cauză mai îndeplinește toate condițiile pentru menținerea sa. Se susține că, pentru aceste motive, se creează discriminare între inculpații în privința cărora este dispusă măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune și cei cu privire la care se dispune măsura arestului preventiv și a arestului la domiciliu, deoarece dispozițiile Codului de procedură penală prevăd termenul în care procurorul își poate exercita dreptul de a solicita prelungirea acestor măsuri doar în privința acesteia din urmă. Sunt invocate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 336 din 30 aprilie 2015. Se arată, totodată, că soluția legislativă criticată încalcă accesul la justiție al inculpatului. Se face trimitere la concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. ...