Decizia CCR nr. 439/2023Punctul 15

15. Din perspectiva criticilor formulate în speță, Curtea precizează că art. 58 alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului are în vedere protejarea intereselor financiare ale Uniunii, context în care statele membre adoptă toate actele cu putere de lege și actele administrative și iau orice altă măsură necesară (i) pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii și în special pentru a controla legalitatea și corectitudinea operațiunilor finanțate din fondurile europene pentru agricultură; (ii) pentru a asigura combaterea eficientă a fraudelor, în special în domeniile cu un nivel de risc mai ridicat, care să acționeze ca factor disuasiv, ținând cont de costuri și beneficii, precum și de caracterul proporțional al măsurilor; (iii) pentru a combate, a depista și a corecta neregulile și frauda; (iv) pentru a aplica sancțiuni eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu dreptul Uniunii sau, în absența acestuia, cu dreptul intern și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie; (v) pentru a recupera plățile necuvenite, plus dobânzile aferente, și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie. ...