Decizia CCR nr. 430/2023Punctul 9

9. Sub aspect intrinsec se susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, având în vedere incompatibilitatea dintre funcția de judecător și procuror și cea de membru al birourilor electorale. În acest sens, se arată că din analiza prevederilor art. 7 alin. (3) și (4) din Legea nr. 208/2015 rezultă că funcția de membru al biroului electoral implică exercițiul autorității de stat și că legiuitorul nu exclude judecătorii și procurorii de la regimul incompatibilităților, așa cum o face în cazul funcționarilor publici. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate considerente din Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragrafele 168-170 și 174, potrivit cărora delegarea, detașarea, numirea în funcție sau orice altă procedură similară nu poate fi utilizată de legiuitor pentru a eluda prevederile constituționale ale art. 125 alin. (3) referitoare la incompatibilitatea judecătorilor. De asemenea, este invocat documentul intitulat „Guidelines for Reviewing a Legal Framework for Elections“, adoptat în 2013 de către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) - Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), potrivit căruia „Exercitarea unor funcții executive în cadrul alegerilor de către judecători poate totodată să ridice probleme legate de separația puterilor în stat, în special în cazul în care puterea judecătorească este limitată din punct de vedere constituțional la soluționarea cauzelor din instanțe“. Or, în opinia autorului excepției, exact aceasta este situația în ceea ce privește România, în condițiile în care, potrivit Constituției, unicul rol constituțional al judecătorilor este acela de înfăptuire a justiției, singura compatibilitate permisă fiind cu funcțiile didactice din învățământul superior. ...