Decizia CCR nr. 520/2022Punctul 3

3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 206 și ale art. 234 alin. (2) din Legea privind statutul judecătorilor si procurorilor contravin prevederilor art. 1 alin. (5) , ale art. 125 alin. (3) și ale art. 132 alin. (2) din Constituție. Analizând conținutul capitolului II, cu denumirea marginală Incompatibilități și interdicții, din cadrul titlului III al legii, Avocatul Poporului observă că la art. 227 alin. (1) este reglementată, în acord cu art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, regula potrivit căreia funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și de la Școala Națională de Grefieri. Legea continuă însă cu o serie de reglementări aflate în antiteză cu regula incompatibilității, conferind judecătorilor și procurorilor dreptul de a deține funcții în organisme publice sau private. Astfel, cele două norme criticate operează modificări în privința sferei activităților desfășurate de judecători, procurori, magistrați-asistenți și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, în virtutea dreptului de asociere, aceștia putându-se organiza sau adera la organizații profesionale locale, naționale și internaționale, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor profesionale, și putând fi membri ai societăților științifice sau academice. În plus, legea preconizează o extindere a ariei funcțiilor ce pot fi ocupate de judecători și procurori, care excedează activității de înfăptuire a justiției. Soluțiile legislative criticate le permit acestora să fie membri în organele de conducere ale oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum și să aibă calitatea de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției. Având în vedere lipsa de claritate a textelor legale, nu rezultă dacă îndeplinirea acestor funcții este sau nu de natură patrimonială, astfel că acestea tind să contureze cadrul legal pentru obținerea de venituri, altele decât cele din activitatea de înfăptuire a justiției. Acesta este motivul pentru care Avocatul Poporului apreciază că textele art. 206 și ale art. 234 alin. (2) din legea criticată vin în contradicție cu regimul strict al incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, prevăzut de art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție și consacrat în jurisprudența Curții Constituționale. ...