Decizia CCR nr. 340/2023Punctul 48

48. Cu privire la problematica exmatriculării elevilor din învățământul preuniversitar obligatoriu, se arată că art. 107 din lege stabilește condițiile în care măsura exmatriculării, ca o sancțiune disciplinară ultima ratio, care poate fi aplicată elevilor din învățământul obligatoriu. În lipsa unei definiții legale a noțiunii de „exmatriculare“, se desprinde concluzia că exmatricularea are natura juridică a unei sancțiuni disciplinare, putând fi aplicată exclusiv elevilor din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, aceasta fiind de trei tipuri: (i) exmatricularea cu drept de reînscriere în anul școlar următor, în aceeași unitate de învățământ; (ii) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în altă unitate de învățământ; (iii) exmatricularea fără drept de reînscriere, exclusiv pentru elevii din învățământul postliceal. Dispozițiile art. 13 alin. (2) și ale art. 107 alin. (10) din lege prevăd, ca o condiție de bază în ceea ce privește dispunerea și aplicarea sancțiunii exmatriculării, existența unor situații (foarte) grave cauzate de elev. Cu toate acestea, spre deosebire de art. 13 alin. (2) , care prevede că situația foarte gravă trebuie să fie de natură să prejudicieze dreptul la educație al celorlalți elevi, art. 107 alin. (10) condiționează aplicarea sancțiunii de cauzarea unei stări de pericol în ceea ce privește siguranța celorlalți elevi sau a profesorilor. Astfel, se poate observa o contradicție parțială între art. 13 alin. (2) și art. 107 alin. (10) , cu consecința încălcării principiului securității juridice prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ...