Decizia CCR nr. 302/2023Punctul 30

30. Referitor la criticile privind încălcarea dreptului de proprietate, consacrat de art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, potrivit celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, așa cum sunt Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 53, și Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Muňoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, textul convențional menționat nu presupune și un drept de a dobândi un bun și nici dreptul la o pensie într-un anumit cuantum. Este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În același sens, Curtea de la Strasbourg a arătat că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții împotriva României, paragraful 41). ...