Decizia CCR nr. 471/2025Punctul 17

17. Curtea a reamintit că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În același sens, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții împotriva României, paragraful 41, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cele mai în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice. Având în vedere însă că normele legale criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o creștere mai mică decât cea reglementată prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, Curtea a constatat că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 se încadrează în limitele constituționale referitoare la respectarea dreptului la pensie și garantarea dreptului de proprietate privată. ...