Decizia CCR nr. 226/2023Punctul 16

16. Distinct de cele mai sus reținute, este de menționat că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul pornește de la caracterizarea faptelor contravenționale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, ca fiind „acuzații în materie penală“. Cu privire la noțiunea de „acuzație în materie penală“, Curtea constată că în hotărârea precitată s-a considerat că procedura în cadrul căreia se contestă o faptă contravențională poate fi asimilată unei proceduri penale, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție. Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională, și nu pe cale penală, autorii respectivelor fapte nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală (paragrafele 51, 67 și 68 din Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României). Or, din cele reținute în hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului precitată nu rezultă că faptele contravenționale sunt asimilate faptelor penale, ci că, sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție și a garanțiilor procedurale, acestea trebuie să se bucure de același regim. Nu poate fi reținută astfel incidența în cauză a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora. ...