Decizia CCR nr. 199/2023Punctul 18

18. În ceea ce privește prevederile art. 14 și ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, precum și dispozițiile art. 269 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală privind modul de calcul al termenelor în această materie, autorul excepției de neconstituționalitate invocă o pretinsă neclaritate a acestor dispoziții, însă, analizând argumentația acestuia, Curtea constată că pretinsele critici sunt, în realitate, chestiuni de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale care reglementează recursul împotriva încheierii de respingere a sesizării Curții Constituționale și vizează o aplicare eronată de către instanța de judecată a dispozițiilor Codului de procedură penală pentru calculul termenului de depunere a recursului. Or, examinarea excepției de neconstituționalitate cu un atare obiect, constând într-o analiză și o invalidare a modului în care au fost interpretate și aplicate prevederile legale de către instanțele judecătorești, excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului. Modul de interpretare a unor texte de lege, ca fază a procesului de aplicare a legii, intră în competența instanțelor de judecată, iar nu a instanței constituționale. ...