Decizia CCR nr. 677/2023Punctul 128

128. Curtea reține însă că excepția astfel formulată are natura unei critici aduse manierei în care instanțele judecătorești au interpretat dispozițiile legale invocate. Or, împrejurarea în care unele instanțe judecătorești ar interpreta în mod greșit dispozițiile legale aplicabile situației de fapt nu reprezintă un temei suficient pentru a permite Curții Constituționale să soluționeze pe fond o excepție invocată în aceste condiții, întrucât ar încălca atribuțiile sale prevăzute de art. 146 din Constituție. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 371 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019, paragraful 18). Din acest motiv, Curtea Constituțională, în numeroase ocazii, a respins, ca inadmisibile, excepții de neconstituționalitate prin care se critica modalitatea de interpretare a normelor legale pretins neconstituționale. De pildă, prin Decizia nr. 199 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 31 august 2023, paragraful 18, Curtea a apreciat că pretinsele critici din respectiva cauză sunt, în realitate, chestiuni de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale care reglementează recursul împotriva încheierii de respingere a sesizării Curții Constituționale și vizează o aplicare eronată de către instanța de judecată a dispozițiilor Codului de procedură penală pentru calculul termenului de depunere a recursului. ...