Decizia CCR nr. 177/2023Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece impun persoanelor care formulează cereri privind stabilirea masei succesorale să plătească o taxă de timbru raportată la valoarea totală a masei succesorale partajabile, neavându-se în vedere cota sau valoarea efectiv solicitată prin cererea de chemare în judecată. Arată că astfel se poate ajunge în situații în care justițiabilii care au o cotă mică dintr-o universalitate mai însemnată ca valoare să fie în imposibilitatea de a achita taxa judiciară de timbru calculată la valoarea totală a masei partajabile sau chiar ca valoarea acestei taxe să fie mai mare decât pretențiile reclamantului. Chiar dacă accesul la justiție nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia și poate fi condiționat de plata unor taxe, atunci când aceste taxe devin exorbitante, depășind posibilitățile de plată ale justițiabilului, sau cuantumul acestora poate fi chiar mai mare decât valoarea pretențiilor, autorul excepției consideră că în această împrejurare se limitează dreptul de acces la justiție, iar dreptul la moștenire și dreptul de proprietate nu mai sunt garantate efectiv. Învederează că prin stabilirea unor taxe exagerate statul nu păstrează un echilibru just între interesul său și cel al justițiabilului, iar în situația de față garantarea dreptului de proprietate și a dreptului de moștenire rămâne pur teoretică, întrucât justițiabilul este împiedicat să își exercite aceste drepturi din motive financiare. Apreciază că scutirea sau eșalonarea plății taxei judiciare de timbru nu reprezintă o soluție eficientă pentru remedierea acestei probleme, întrucât prin aceste proceduri nu se elimină dezechilibrul creat prin modul de stabilire a taxei judiciare de timbru. Susține că reglementarea actuală a taxelor judiciare de timbru în materia cererilor privind partajul și a altor cereri în materie succesorală, aflate în strânsă legătură cu acestea, sunt vădit prohibitive în privința accesului la justiție, neexistând un echilibru proporțional între interesul urmărit de stat prin impunerea taxei judiciare de timbru și limitarea pe care o aduce dreptului de acces la justiție. De asemenea, apreciază că nu se justifică timbrarea separată a cererilor pentru stabilirea calității de moștenitor și a masei partajabile, deoarece acestea reprezintă operațiuni absolut necesare soluționării cererii de partaj. ...