Decizia CCR nr. 166/2023Paragraful 11

Având în vedere cele expuse, legiuitorul are obligația să lămurească sensul dispoziției normative, pentru că, astfel cum este redactată, aceasta nu poate fi pusă în aplicare într-un mod coerent și unitar. Obiter dictum, se observă că teza a doua din sintagma „(...) cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție (...)“ din Codul administrativ nu poate avea decât caracterul unei norme explicative, lămuritoare a conceptului de „majoritate calificată“ definit în art. 5 lit. dd) din același act normativ, în concordanță cu intenția de reglementare avută în vedere de legiuitor, astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege depus la Parlament pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Cu alte cuvinte, în calculul majorității calificate, doar numărul zecimal rezultat din calculul matematic se rotunjește la primul număr natural mai mare, iar dacă rezultatul matematic este un număr întreg, acesta reprezintă majoritatea calificată. De altfel, în jurisprudența sa cu privire la expunerea de motive ca instrument de prezentare a actelor normative, Curtea Constituțională a reținut că „exigențele de calitate a legii și cele privind modul de redactare a expunerii de motive sunt două chestiuni diferite între care nu se poate stabili o relație cauzală“ și că între acestea există o relație funcțională, în sensul că expunerea de motive poate ajuta la o mai bună înțelegere a rațiunii legiuitorului, a dispozițiilor normative, mai ales a celor tehnice (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragrafele 37 și 38).