Decizia CCR nr. 166/2023Punctul 27

27. Aplicând aceste considerente la speța de față și examinând coroborat cadrul legislativ indicat mai sus, Curtea reține că soluția legislativă criticată în prezenta cauză, care se referă la „primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor (...)“, stabilește, la nivel de act normativ primar, realizarea majorității calificate pentru diverse situații date. Cu alte cuvinte, prin textul criticat se reglementează calculul majorității calificate, acest text explicând și indicând operațiunile materiale și tehnice care trebuie efectuate pentru determinarea majorității stabilite de lege. Curtea observă că, în considerarea importanței obiectului hotărârilor supuse acestei condiții de adoptare, astfel cum au fost enumerate în precedent (a se vedea paragraful 23), ține de opțiunea legiuitorului fie să adopte o reglementare specială privind modul de calcul al majorității calificate, respectiv să dea termenilor și expresiilor utilizate definiții/înțelesuri proprii, fie să facă trimitere expresă la cele regăsite în alte acte normative. Or, în ceea ce privește textul criticat, se observă că legiuitorul a apelat la prima dintre cele două modalități de reglementare. Faptul că o astfel de opțiune corespunde sau nu unei percepții generale cu privire la o anumită modalitate de calcul sau de aplicare a unei formule matematice nu reprezintă per se un element care să determine neclaritatea normei juridice, dacă din conținutul definiției rezultă fără echivoc modul de determinare a rezultatului final avut în vedere de legiuitor. În definirea majorității calificate, legiuitorul primar nu este ținut să aplice o anumită formulă matematică sau să realizeze o anumită operațiune matematică, ci să își transpună opțiunea de reglementare într-un text care să fie clar enunțat și predictibil în aplicarea ulterioară. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în acest sens este un act de voință al Parlamentului, care are competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală și care corespunde competenței sale constituționale de legiferare. Așadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă ce permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. ...