Decizia CCR nr. 163/2023Punctul 33

33. În lumina acestor considerente jurisprudențiale de principiu, Curtea constată că dispozițiile cuprinse în articolul unic pct. 1 din Legea nr. 184/2017, prin conținutul lor normativ, nu contravin scopului inițial al legii și nici nu îl zădărnicesc, astfel încât să poată fi reținută critica de neconstituționalitate referitoare la o pretinsă deturnare a intenției inițiatorilor legii. Textul criticat nu face altceva decât să dispună cu privire la aplicarea asupra unui anumit subiect de drept - și anume gestionarii, în calitatea lor de părți ale unui contract de gestionare a faunei cinegetice aflat în derulare - a unei soluții legislative existente deja în cuprinsul Legii nr. 407/2006 de la modificarea sa prin Legea nr. 149/2015. Chiar dacă nu are o legătură directă cu scopul declarat al legii, acela de modificare a definiției date vânătorului, aceasta nu înseamnă că o atare normă juridică nu poate fi adoptată de forul decizional, în propria procedură parlamentară de legiferare, fiind expresia propriului aport exprimat în limitele marjei de legiferare permise forului decizional de însuși principiul bicameralismului. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 61 alin. (1) și ale art. 75 din Constituție. ...