Decizia CCR nr. 163/2023Punctul 52

52. În acest context, este de remarcat și faptul că, până la adoptarea Legii nr. 149/2015, gestionarul consacrat era în măsură să „ofere“ tariful de gestionare, posibilitate eliminată însă de legiuitor prin actul normativ anterior menționat. Astfel, așa cum arată chiar definiția cuprinsă în art. 1 lit. q) din Legea nr. 407/2006, criticat în cauză, una dintre cerințele pe care le impune condiția de gestionar consacrat este că acesta trebuie să accepte valoarea tarifului de gestionare. Prin urmare, valoarea tarifului de gestionare este unică, cea calculată de administratorul faunei cinegetice prin aplicarea formulei prevăzute de lege. În aceste condiții, criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la prevederile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 136 alin. (5) din Constituție, privind protecția proprietății, sunt neîntemeiate. ...