Decizia CCR nr. 124/2023Punctul 23

23. Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în dispozitivul Deciziei nr. 17 din 11 octombrie 2018, a stabilit că, în interpretarea art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal și a art. 169 alin. (1) din Codul penal, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni de omor sau tentative la infracțiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnată definitiv care a comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor nu împiedică reținerea elementului circumstanțial agravant prevăzut în art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal. Prin decizia menționată, instanța supremă a realizat o veritabilă interpretare a art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, prin prisma conținutului său normativ astfel explicitat integrându-l organic în ansamblul instituțiilor de drept penal material, reglementate de Codul penal, cu referire specială la reabilitare. Curtea constată, astfel, că Decizia nr. 17 din 11 octombrie 2018, criticată de autorul excepției, a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală potrivit dispozițiilor art. 475-477^1 din Codul de procedură penală, cu respectarea prevederilor art. 1 alin. (4) și ale art. 61 alin. (1) din Constituție. De altfel, Curtea reține că reglementarea normelor de incriminare și stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunilor se realizează de către legiuitor, potrivit atribuțiilor sale reglementate la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală și în marja de apreciere prevăzută de dispozițiile constituționale anterior menționate. Acestea sunt expresia politicii penale a statului, neconstituind o problemă de constituționalitate a legii. ...